Miniștrii de finanțe din zona euro au negociat toată noaptea trecută la Bruxelles, dar nu s-au putut înțelege cum să acopere breșele din pachetul de salvgardare a finanțelor grecești. Miniștrii au amânat cu aproape o săptămână decizia dacă alocă Greciei tranșa de împrumut de peste 30 de miliarde de euro pe care țara datorată o așteaptă încă din iunie ca să evite falimentul.
Negocierile de astă noapte ale miniștrilor de finanțe din zona euro au durat aproape 12 ore. Dar la sfârșitul lor, Jean-Claude Juncker președintele Eurogrup, din care fac parte cele 17 țări ale zonei euro, a declarat că nu știe când va primi Grecia noua tranșă de 31,5 miliarde de euro.
Grecia așteaptă tranșa de aproape șase luni ca să-și achite datoria scadentă. Nu are alte soluții – nici nu poate strânge cureaua într-atât încât să adune banii din surse interne, nici nu se poate împrumuta pe piața liberă de care a fost izolată în 2010 ca să fie oprită răspândirea crizei.
Atena credea că a trecut de ultimul obstacol cu două săptămâni în urmă, când coaliția premierului conservator Antonis Samaras adoptase noi măsuri de austeritate. În valoare de 13,5 miliarde de euro acestea constau între altele din noi tăieri de salarii în sfera publică, micșorarea pensiilor și mărirea taxelor.
Miniștrii finanțelor din Eurogrup, cele 17 țări din zona euro, s-au întâlnit în privința Greciei și săptămâna trecută, dar au reușit atunci să ia numai o parte a deciziei – anume să prelungească cu doi ani, până în 2022, termenul acordat Greciei ca să-și micșoreze deficitul bugetar la 120% din Produsul Intern Brut.
Această decizie a creat însă o breșă de aproape 33 de miliarde de dolari în pachetul de salvgardare a finanțelor grecești. Astă noapte miniștrii au discutat despre cum să acopere breșa, dar n-au căzut de acord.
„Avem pe masă o serie de opțiuni ca să acoperim breșa de finanțare. Le-am discutat intens”, a declarat ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble. „Dar chestiunile sunt atât de complicate, încât n-am putut găsi o soluție definitivă”, a adăugat ministrul.
Cea mai evidentă opțiune este simpla umplere a pachetului salvator pentru Grecia cu noi vărsăminte din bugetele țărilor din Eurogrup. Dar unii miniștri, ca austriaca Maria Fekter a spus din capul locului că n-ar vrea să se discute despre „surse bănești proaspete”, pentru că este dificil să li se explice plătitorilor de taxe din Austria de ce trebuie să contribuie mai mult.
Alte opțiuni sunt reducerea dobânzilor plătite de Grecia pentru împrumuturile scadente, sau extinderea duratei împrumuturilor.
Într-o declarație după negocierile de astă noapte miniștrii din zona euro spun că ”au făcut progrese pentru identificarea unui pachet consistent de inițiative credibile”. Numai că ecuația mai are o variabilă.
Fondul Monetar Internațional care participă la pachetul de salvgardare a Greciei spune, prin directoarea sa Christine Lagarde, că nu este de acord nici măcar cu prima parte a deciziei de a prelungi cu doi ani perioada în care Grecia trebuie să-și reducă nivelul de îndatorare îndeajuns de mult ca să poată intra din nou pe piața financiară liberă. Astă noapte la Bruxelles, Lagarde a sugerat că vrea să vadă mai întâi soluția pentru acoperirea breșei de finanțare la care ajunge Eurogrup.
Miniștrii de finanțe din zona euro se vor întâlni din nou lunea viitoare, la Bruxelles, încrezători că până atunci se va clarifica poziția tuturor părților. Între timp, ei au lăudat în declarația de astă noapte „eforturile considerabile depuse de autoritățile Greciei și cetățenii ei ca să ajungă la această etapă”.
