Un studiu al CJI recomandă autorităţilor să oblige instituţiile de presă să-şi declare proprietarii.
Potrivit Barometrului de Opinie Publică, moldovenii preferă să se informeze în primul rând de la televiziuni, apoi de la radio şi apoi, în creştere, de pe internet. Este esenţial pentru o presa dezvoltată, liberă şi pluralistă, într-o democraţie în tranziţie, să fie cât mai limpede cine anume sunt patronii trusturilor de presă şi ce interese au. Cu alte cuvinte, cine anume „ne informează”. Un studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent a căutat să afle tocmai acest lucru. Relatează Diana Răileanu:
Cetăţenii nu ştiu cine în realitate stăpânesc instituţiile mass-media, iar legislaţia încurajează lipsa transparenţei privind identitatea adevăraţilor patroni din presă. La aceste concluzii au ajuns autorii studiului „Transparenţa proprietăţii mass-media în Republica Moldova”. O asemenea situaţie, e de părere expertul Ion Bunduchi, poate duce la concentrarea presei în mâinile câtorva grupuri de interese şi, prin urmare, la manipularea consumatorilor de informaţie:
Doina Costin şi Ion Bunduchi
„Dacă nu ştim cine sunt proprietarii adevăraţi ai mass-mediei, atunci am putea foarte uşor să avem un singur proprietar în timp care să dicteze politica editorială fără ca să îşi dea seama de acest lucru consumatorul de masă. Fiţi de acord că astăzi marea majoritate privesc televizorul şi înghit ceea ce li se dă fără ca să treacă prin sita critică a gândirii lor. În lipsa transparenţei proprietăţii foarte uşor poate fi monopolizată piaţa ideilor, or o societate democratică pe care ne-am angajat să o edificăm înseamnă o piaţă de idei liberă.”
Deseori, patronii de presă care nu vor să-şi dezvăluie identitatea se ascund în spatele companiilor off-shore, care sunt înregistrate în aşa numitele „paradisuri fiscale”, adică ţări cu impozite foarte reduse sau chiar fără ele. Recent, premierul Vlad Filat a anunţat înfiinţarea unui grup de lucru pentru interzicerea acestui tip de firme. Experţii în mass-media însă sugerează Guvernului să se „grăbească încet”. De ce? Explică jurista CIJ, Doina Costin:
„Eu văd o problemă foarte mare să vii ca legiuitor şi să spui companiilor: „de azi înainte treaba ta ce faci: vinde business-ul, vinde afacerea, pentru că aşa vrea legea, să te interzică.” Eu văd o mare problemă şi o eventuală suită de dosare la CEDO în cazul adoptării unei astfel de legislaţii.”
O soluţie, în opinia Doinei Costin, ar fi obligarea prin lege a instituţiilor mass-media să-şi declare proprietarii, indiferent dacă aceştia vin din zone off-shore sau nu:
„Deci, văd o prevedere introdusă în Codul Audiovizualului prin care să fie obligate inclusiv companiile off-shore să declare toţi proprietarii, pentru că odată intraţi în Republica Moldova ei să nu mai beneficieze de confidenţialitatea sau protecţia pe care o oferă zonele off-shore. Acestea automat trebuie să se supună legislaţiei din Republica Moldova.”
În ultimul timp, mai multe ţări au introdus legi care nu permit companiilor off-shore să deţină acţiuni în presă. Bunăoară, Grecia a impus restricţii la dobândirea instituţiilor de presă de către acest fel de firme, iar Georgia a introdus în 2011 în Legea audiovizualului interdicţia de a acorda licenţe companiilor înregistrate în zone off-shore.
