Linkuri accesibilitate

Conferinţă internaţională la Chișinău: rolul societăţii civile în sporirea încrederii din zonele de conflict.



În ultima vreme Chișinăul și Occidentul au salutat unele evoluții pozitive în chestiunea transnistreană, așa-numiții „pași mărunți”, cum a fost reluarea transportului feroviar de mărfuri, sau renunțarea la unele tarife comerciale. Dar în același timp, Tiraspolul a spus limpede în ultimele zile că vrea relații tot mai strânse cu Rusia, că dialogul cu Chișinăul este doar pe locul trei între prioritățile sale, și așa mai departe. Cum trebuie intrepretate aceste semnale contradictorii, a încercat să afle Diana Răileanu.


Odată cu preluarea puterii la Tiraspol de către Evghenii Şevciuk, autorităţile de la Chişinău au sperat că negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor căpăta un nou suflu. Însă aşa cum a observat miercuri vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, reprezentanţii regiunii transnistrene se implică în dialogul cu Chişinăul „de ochii lumii”. Carpov a oferit un exemplu: participarea reprezentanţilor din stânga Nistrului în negocierile Acordului de liber Schimb cu Uniunea Europeană:

Eugen Carpov

Eugen Carpov

„Noi am propus din start ca reprezentanţii din regiunea transnistreană să participe la aceste negocieri, ca să-şi promoveze produsele care sunt originare din regiunea transnistreană. Spre regret, până la momentul actual avem o participare strict formală, este un singur expert desemnat şi care a fost înlocuit ulterior, care nu este în mod special expert în domeniul economic. Există mai multe acţiuni care denotă nedorinţa celor de la Tiraspol să se implice în acest nou regim, cu toate că covingerea partenerilor internaţional este că dacă transnistrenii nu vor fi parte a acestui proces, companiile vor avea de suportat anumite consecinţe negative.”

În discursul său din cadrul conferinţei internaţionale despre rolul societăţii civile în întărirea măsurilor de încredere din zonele de conflict, Eugen Carpov a regretat comportamentul duplicitar „al unor actori internaţionali în raport cu reglementarea conflictului transnistrean”. Recent, ambasadorul rus cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, a provocat un val de nemulţumiri printre comentatorii de la Chişinău, după ce a declarat că Federaţia Rusă s-ar putea gândi în viitor la recunoaşerea regiunii transnistrene dacă Republica Moldova şi-ar pierde statutul de neutralitate:

„Nu există nicio şansă ca regiunea transnistreană să obţină aşa numita independenţă. Noi apreciem poziţia comunităţii internaţionale, care se bazează pe faptul respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Este foarte important ca acţiunile întreprinse de actorii internaţionali în raport cu reglementarea conflictului transnistrean să corespundă poziţiei oficiale. Spre regret există anumite situaţii cînd avem devieri de la aceste principii, care spijină mişcările de ordin separatist din stânga Nistrului şi care aduc un deserviciu procesului de reglementare.”

La Chişinău, tot mai mulţi experţi sugerează că autorităţile moldovene ar fi prea înţelegătoare cu liderii de la Tiraspol şi se întreabă ce rost mai au aşa numitele măsuri de încredere şi negocieri dacă Chişinăul ţinteşte spre Uniunea Europeană, iar Tiraspolul viitoarea Uniune Eurasiatică. Iată opinia adjunctului misiunii OSCE în Republica Moldova, Jan Plesinger:

Jan Plesinger

Jan Plesinger

„Noi încercăm, bineînţeles, să propunem diferite soluţii, fiindcă dacă vom fi puţin mai, nu vreau să spun radicali, dar dacă îmi imaginez situaţia fără facilitatori, fără mediatori în zona de conflict sau post conflict, pot să-mi imaginez şi un conflict dezgheţat, adică un război. Mai ales din cauza asta OSCE are misiuni în teritoriile respective, unde au loc aceste conflicte. Eu cred că este rolul nostru să propunem soluţii. Este o cale lungă, este o cale dificlă, dar trebuie să ţinem cont de păreri şi opinii ale diferitor actori din acest proces.”

De la directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, am insistat să aflu dacă în stânga Nistrului există destulă încredere pentru ca negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean să ducă într-un final la reintegrarea ţării:

„Nu este destulă încredere pentru a găsi acea soluţie finală pentru reintegrarea Republicii Moldova la etapa actuală, dar cu siguranţă pe măsură ce vom avansa în implementarea unor proiecte comune cu ei, pe măsură ce dialogul va fi aprofundat cu regiunea transnistreană, şi încrederea, şi raţiunea comună va învinge.”

Mai mulţi experţi prezenţi la conferinţa organizată de Asociaţia pentru Politică Externă au observat că, indiferent de neînţelegerile între părţi, niciodată ca până acum Chişinăul şi Tiraspolul nu au fost mai aproape. Or, în urmă cu cîţiva ani, puţini credeau că întâlnirile oficiale în formatul „5+2” pot fi organizate de câteva ori pe an.
XS
SM
MD
LG