Linkuri accesibilitate

Doar sistemul poate schimba sistemul (I)



Era de așteptat. Prima observație a mediilor de informare occidentale, după alegerile din Ucraina, trimite la rezultatul foarte solid al opoziției. Cu 21%, după o campanie electorală dură și viciată, blocul opoziției animat de Iulia Timoșenko, a obținut mai mult decît era de crezut. Oare?

Nimeni nu știe care ar fi fost rezultatele, în condițiile unei campanii corecte. Tocmai aici e problema. Reacția occidentală e, un pic dar suficient, naivă. Rezultatul obținut de Timoșenko și de opoziția potențială a lui Klitșko (12%) plus radicalii de la Svoboda (8%) sugerează un front activ anti-Ianukovici și lasă impresia unui electorat pro-democratic redutabil.

Lucrurile stau cu totul altfel. Nu fiindcă trebuie să stea neapărat rău, ci pentru că relațiile de putere nu se pot decide prin alegeri în Ucraina lui Ianukovici. Controlul admistrativ și legal sau ilegal asupra statului e atît de bine pus la punct încît alegerile sînt, în cel mai bun caz, un instrument de comunicare cu restul lumii și nu instanța care decide.

Ce a vrut, așadar, să comunice regimul Ianukovici? Exact ce a mai comunicat: că Ucraina e disponibilă și că nimic nu e decis, dată fiind existența variantei pro-democratice. Cu alte cuvinte, rezultatul alegerilor menține ambiguitatea în relațiile cu Uniunea Europeană și Statele Unite, fără a pune în dubiu supremația Președintelui Ianukovici și a Partidului Regiunilor. Schema obligă UE și SUA să facă declarațiile rituale care salută reușita încurajatoare a procesului electoral democratic și să observe, la capitolul „și altele”, carențele ce rămîn de rezolvat.

Procedura e cunoscută. Ea a mai fost aplicată în Rusia și Georgia. Mediile de informare occidentale ar fi trebuit să se aștepte la reluarea acestei operații care blocehază contestația, furnizează iluzii și protejază raporturile politice de facto. Singurul rezultat clar al alegerilor din Ucraina spune că aparatul controlat de Ianukovici a folosit cu succes alegerile și conduce, fără probleme, mai departe.

Celălalt rezultat vizibil al alegerilor spune că liderul opoziției, altfel atît de „promițătoare”, rămîne în închisoare. În rest, opinia publică occidentală și specialiștii în probleme est-europene, au primit libertatea de a dezvolta, pînă la alegerile viitoare, obișnuita literatură analitică pe tema progreselor democratice ale Ucrainei, la care se adaogă sub-dilema din refrenul: oare cum va fi Ianukovici mîine?

Discursul mediatic e, practic, organizat de mișcările aparatului propagandistic ucrainian și, în această situație, va continua să se specializeze în arta ghicitului, reperînd nuanțe și semne care anunță ba europenizarea, ba rusificarea lui Ianukovici. Așadar, rezultatele alegerilor din Ucraina trebuie întîmpinate cu prudență și citite în cheie realistă. Ele nu dau verdictul popular ci prezintă ultima variantă de lucru transmisă de administrația Ianukovici. În mare măsură, acest adevăr scapă analizelor occidentale care continuă să rămînă dependente de interpretarea formală a democrației.

Traian Ungureanu

Fost parlamentar european (2009 – 2019), din partea PD-L (Partidul Democrat Liberal, apropiat președintelui Traina Băsescu) și ulterior a PNL (Partidul Național Liberal).

Jurnalist în România, între 1983-1988, Traian Ungureanu a lucrat la BBC, redacția pentru România, între 1989 – 2003. După care a devenit colaboratorul extern al Europei Libere, unde a scris despre politica din România și Europa, a ținut o cronică sportivă iar după ce a devenit europarlamentar, o cronică europeană. Semnează un blog politic și în fiecare vineri, un Jurnal de corespondent de la Londra.

Opiniile autorului nu reprezintă, neapărat, punctul de vedere al radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG