Linkuri accesibilitate

Alolingvii, legislaţia lingvistică şi cotidianul


Prezentarea studiului IPP

Prezentarea studiului IPP

Politicienii şi minorităţile. O relaţie strânsă numai înainte de alegeri? Un nou studiu al Institutului de Politici Publice.

Analişti de la Chişinău cred că partidele politice îşi amintesc de minorităţile naţionale doar în campanii electorale, pentru ca mai apoi promisiunile pe care le fac să fie date uitării. Un studiu lansat astăzi de Institutul de Politici Publice constată că integrarea minorităţilor etnice nu constituie o prioritate pentru clasa politică, iar felul în care este alcătuită legislaţia moldovenească nu îi motivează pe minoritari, de exemplu, să înveţe limba de stat. Detalii are Diana Răileanu:

Deşi legislaţia Republicii Moldova garantează minorităţilor etnice studierea limbii române, punerea în aplicare a actelor normative de cele mai dese ori îi demotivează pe alolingvi. E o concluzie ce rezultă din cercetarea, dar şi din practica lingvistică cotidiană. Unul dintre autorii studiului „Integrarea grupurilor etnice şi consolidarea naţiunii civice în Republica Moldova”, Anatol Gremalschi, oferă un exemplu relevant: în cazul şcolilor numite alolingve, programul de studiu al limbii române este unul simplificat:

Anatol Gremalschi (stânga)

Anatol Gremalschi (stânga)

„Şi apare problema, vrei să creezi o naţiune civică, vrei să integrezi minorităţile, dar nu îi înveţi limba. De ce ei au un alt program la limba de stat, la limba română? Deci, evident că absolventul este dezavantajat din start. Prin urmare, primul lucru pe care ar trebui să îl facem dacă noi dorim să avem o integrare e să le oferim noi posibilitatea să studieze limba română în volum deplin, ca să se poată integra în societate. Eu mă consider integrat atunci cînd în orice colţ al Moldovei pot lucra. Cum un absolvent de liceu găgăuz va lucra în Orhei, dacă nu cunoaşte limba română? Deci nu putem vorbi despre integrare.”

Pe de altă parte, explică Anatol Gremalschi, studierea limbii de stat şi integrarea minorităţilor în societate nu reprezintă doar responsabilitatea statului. În opinia expertului de la Institutul de Politici Publice, partea leului în proces ar trebui să şi-o asume chiar minoritarii:

„Nu se respectă principiul responsabilităţii. De exemplu, se spune că statul nu crează condiţii pentru învăţarea limbii de stat. Nu am întâlnit nicio comună populată de alolingvi în care Consiliul Local să ia decizia: întrucît noi trebuie să învăţăm limba de stat am decis să reducem cu trei posturi aparatul primăriei, ca să angajăm un profesor bun de română ca să înveţe copiii noştri. Poate Dvs. aţi auzit de un astfel de exemplu, însă eu nu.”

Situaţia creată pare să convină politicienilor moldoveni care nu se grăbesc să contribuie la integrarea minorităţilor etnice, ba dimpotrivă, constată expertul Arcadie Barbăroşie, prin acţiunile care le întreprind duc la divizarea societăţii:

„Însuşi faptul că acest subiect este foarte speculat în discursul politic cred că demonstrează cu prisosinţă că, de fapt, nu cred că avem încă un concept clar al direcţiei încotro trebuie să se mişte ţara noastră. Ce trebuie să facă guvernarea pentru a ajunge la înţelegere viziunii viitorului societăţii noastre. Ce ar însemna, de fapt, o naţiune civică pentru noi şi ce ar trebui să facă guvernarea pentru a realiza acea viziune.”

Mai mulţi experţi observă că recent adoptata Lege privind egalitatea de şanse nu ar rezolva problemele moldovenilor de altă etnie decât cea majoritară, de aceea sugerează autorităţilor să adopte o Strategie pentru integrarea minorităţilor naţionale.
XS
SM
MD
LG