Linkuri accesibilitate

Corneliu Gurin: Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupţie la nivel înalt.

Corupţia este principalul obstacol în realizarea reformelor proeuropene pe care şi le-a asumat Republica Moldova. Este concluzia sonorizată astăzi la Clubul de Presă al Asociaţiei pentru Politică Externă, dedicat forumului UE-Moldova care a avut loc acum o săptămână la Berlin. În opinia experţilor, numirea, deşi întârziată, a şefilor instituţiilor responsabile pentru combaterea corupţiei – a Consiliul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate, dar şi a şefului Serviciului de Informaţii şi Securitate, ar fi un semnal pozitiv transmis UE, care aşteaptă rezultate concrete. Relatează, Alla Ceapai:

Instrumentarea unor dosare de rezonanţă şi condamnarea unor funcţionari corupţi ar fi de natură să probeze reformarea efectivă a instituţiilor disputate în culise, consideră expertul de la ADEPT, Corneliu Gurin:

Corneliu Gurin şi Victor Chirilă, directorul executiv APE

Corneliu Gurin şi Victor Chirilă, directorul executiv APE

„Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rând. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanţă în privinţa unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna propriii colegi, alţi reprezentanţi ai organelor de drept. Asta înseamnă că trebuie să se înceapă într-adevăr verificarea declaraţiilor de averi şi venituri, începând de la funcţia supremă în stat, de la preşedintele ţării, şi terminând cu ultimul funcţionar din primărie. CNI trebuie să înceapă a aplica sancţiuni. Dacă nu, asta înseamnă că nu avem oameni care fură în ţara asta, ori că nu se doreşte a schimba situaţia.”

Cel puţin aşa a fost probată lupta cu corupţia în România şi Bulgaria, înaintea aderării la UE, spune Corneliu Gurin:

„De la Bulgaria şi România s-a cerut anume aceasta – dosare de rezonanţă, s-au cerut dosare de corupţie la nivel înalt. Şi chiar dacă demnitarii noşti încearcă să spună că noi nu avem corupţie la nivel înalt, nu există ţară care nu are asemenea corupţie şi Moldova nu se poate deosebi. Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupţie la nivel înalt. Pentru a demonstra voinţa de luptă cu corupţia, trebuie să existe aceste dosare şi nu doar dosare, dar trebuie să existe condamnări.”

În opinia lui Corneliu Gurin, guvernarea, tărăgănând să numească şefii celor trei instituţii SIS, CNA şi CNI şi-a dat cu stângul în dreptul şi asta pentru că mai bine de jumătate de an lupta cu corupţia a fost blocată, în timp ce unii demnitari ar fi abuzat că nu pot fi traşi la răspundere pentru veniturile şi averile nedeclarate. Cât despre depolitizarea acestor instituţii, asupra căreia insistă politicienii, expertul Corneliu Gurin spune că acest lucru va fi testat odată cu numirea vice-directorilor şi a colegiilor acestor instituţii:

„Lupta pentru aceşti funcţionari care urmează, lupta pentru acest Colegiu, lupta pentru vice-directori… Vor ieşi la suprafaţă mai multe lucruri: cine rămâne în funcţie, în ce funcţie rămâne, ce schimbări vor avea loc. Şi atunci se va vedea unde au fost acele persoane până acum, dacă au avut legătură cu anumiţi politicieni sau sunt promovaţi de anumiţi politicieni şi dacă acea înţelegere care a avut loc săptămâna trecută în Parlament s-a expus doar pe verticală în jos. Dacă a fost la nivelul de vârf şi au partajat funcţiile, atunci am putea fi fericiţi, dar grijă mi-i că lucrurile au mers mult mai adânc.”

Mai mulţi experţi tratează cu prudenţă elanul pe care vor să-l inducă politicienii că odată cu numirea şefilor celor trei instituţii va demara şi reformarea acestora, din moment ce în proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor nu sunt prevăzute surse pentru CNI şi nici surse suplimentare pentru reforma SIS şi CNA.

Nici pentru reforma justiţiei, în special pentru reformarea Procuraturii generale, nu sunt alocate mijloace băneşti convingătoare, notează experţii. Cât priveşte reforma MAI promisă de noua conducere a acestuia, experţii opinează că adevăratele roade vor apare abia atunci când cetăţeanul se va convinge că poliţistul îi apără drepturile şi nu este unealta oarbă a statului, stare de lucruri lesne de cuantificat daca există dorinţă.
XS
SM
MD
LG