Linkuri accesibilitate

Examinarea cererilor de aderare ale Romȃniei și Bulgariei pare că va fi amȃnată pentru martie 2013.



Nu este nevoie ca o țară să facă parte din Uniunea Europeană pentru a adera la zona Schengen, zona în interiorul căreia se poate circula fără control la frontiere. Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein nu fac parte din UE, dar sînt în Schengen, în vreme ce Marea Britanie și Irlanda, membrii ai Uniunii, nu au dorit să adere la această zonă.

Principala condiție pentru a adera la Schengen este, desigur, dovada că țara respectivă exercită un control temeinic asupra frontierelor sale, că are sisteme performante de centralizare și prelucrare a datelor și că aplică o riguroasă și permanentă politică de cooperare judiciară și polițienească cu celelalte țări ale zonei.

Principiul fiind acela că în zona Schengen se elimină orice control la frontierele interne, în vreme ce se înăsprește și se perfecționează controlul la frontierele externe ale zonei, asta a dus la situația paradoxală în care țările periferice est-europene, mai sărace și foste comuniste încep să fie nevoite să poarte greul sarcinii de a controla fluxul imigrației ilegale.

In afară de cazul particular al Italiei și Greciei, confruntate în permanență cu fluxul imigrației clandestine din sud, granița Schengen s-a deplasat spre est. Acolo unde înainte sarcina de a controla frontiera Schengen le revenea mai ales Germaniei si Austriei, această sarcină a fost preluată acum de Polonia și Ungaria.

Examinarea cererilor de aderare ale Romȃniei și Bulgariei la Spaţiul Schengen pare acum că va fi amȃnată pentru martie 2013, oficial din cauza incertitudinii cu privire la capacitatea autorităţilor celor două ţari de a își respecta obligaţiile, dar și din considerente politice, dat fiind climatul politic din cele două țări.

Aparent, România îndeplinea condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Ceea ce se va intampla insa, pe măsura ce se amînă data aderării, este că standardele tehnice existente vor fi depășite, intrucât fiecare an adaugă obligaţii tehnice noi, aparatele de la graniţe intră în uzură morală, au nevoie de upgrade-uri și le expiră garanţia lor tehnică. In aceste condiții și combinat cu incertitudinea politică, aderarea la Schengen va rămâne încă multă vreme doar un obiect de retorică politică și de negocieri care nu mai au nimic tehnic, ci doar politic.

------

În 2007, când România a aderat la UE, iar moldovenii nu au mai putut circula într-acolo decât cu vize, reacţiile lor la această evidentă incomoditate au fost dintre cele mai defavorabile în raport cu vecinii de peste Prut. Ca să atenueze aversiunea apărută atunci, autorităţile de la Bucureşti au întreprins o serie de măsuri, de la deschiderea unor noi consulate până la oferirea gratuită a vizelor. Dar chiar şi aşa mulţi dintre moldoveni continuă să boicoteze, de exemplu, muntele sau litoralul românesc, din simplul motiv că nu vor să-şi piardă timpul prin cozi după viză.

S-ar putea întâmpla ceva similar odată cu aderarea României la Schengen? Un studiu de impact dat publicităţii la Chişinău încă anul trecut, când se credea că România are toate şansele să fie admisă în Schengen deja în toamna curentă, vorbea despre o posibilă limitare a circulaţiei cetăţenilor moldoveni în România odată cu admiterea ei în spaţiul Schengen. Şi asta pentru că vizele româneşti, chiar dacă devenite automat vize Schengen, nu se vor mai da gratuit, ci contra sumei de 35 de euro, cât costă o viză Schengen, iar condiţiile de eliberare a acestora s-ar putea înăspri suficient de mult ca să alimenteze sentimente antiromâneşti şi eurosceptice la Chişinău.

L-am întrebat pe expertul Nicu Popescu de la Consiliul European pentru Relaţii Externe din Londra dacă împărtăşeşte acest gen de constatări:

“Din contra, cred că aderarea României la Schengen va facilita călătoria cetăţenilor moldoveni în Europa. Pentru că din acel moment, vizele româneşti vor fi valabile pentru toată Europa şi ştim foarte bine că România este statul european care acordă cel mai mare număr de vize cetăţenilor Republicii Moldov. Şi în acest sens, această aderare ar deschide porţile întregii Uniuni Europene pentru cei ce deţin vize româneşti. Într-adevăr, cetăţenii vor avea acest dezavantaj, că vor trebui să plătească pentru viză, dar această taxă este redusă, din câte cunoaştem, nu 60, ci 35 de euro, în schimb ele vor fi valabile pentru întregul spaţiu Schengen. Securizarea frontierelor şine în primul rând de România, ea deja a făcut acest lucru şi Comisia Europeană recunoaşte acest lucru. România deja a îndeplinit condiţiile necesare în ceea ce priveşte modul cum îşi gestionează frontiera, de aceea nu m-aş aştepta la modificări mari nici în acest sens.”

Şi cum România se mişcă spre Schengen mai lent decât au existat aşteptări, iar Moldova primeşte note tot mai înalte în procesul de pregătire a liberalizării vizelor cu UE, n-ar putea la un moment dat ca cele două evenimente să se producă concomitent, astfel încât discuţiile despre impactul intrării României în Schengen să devină inutile? Nicu Popescu se arată mai degrabă sceptic:

„Deocamdată nu este clar când Republicii Moldova i se vor ridica vizele pentru UE. S-au făcut progrese mari, dar totuşi nu a îndeplinit deocamdată toate condiţiile pentru liberalizarea vizelor. Cât despre România, Comisia Europeană recunoaşte faptul că din punct de vedere tehnic România îndeplineşte toate condiţiile, dar există multe probleme legate de supremaţia legii. Anume din această cauză aderarea ei la Schengen este întârziată şi în acest sens speranţa acum este că România va adera la spaţiul Schengen în primăvara anului viitor. Dacă nu existau probleme din iunie-iulie, România ar fi aderat deja la Schengen,” ne-a spus Nicu Popescu.
XS
SM
MD
LG