Linkuri accesibilitate

Reforma în justiţie nu o facem pentru Uniunea Europeană


Oleg Efrim
Oleg Efrim

Oleg Efrim, ministrul justiției, în dialog cu Valentina Ursu.



Europa Liberă: Printre angajamentele pe care şi le-a asumat R. Moldova, pentru a obţine regimul liberalizat de vize, e şi această reformă în justiţie, dar, mai ales, rezultatele acestei reforme. Domnule ministru Oleg Efrim, e pregătită justiţia moldoveană pentru schimbare?

Oleg Efrim: „Planul de liberalizare a regimului de vize este ceva care ne mobilizează mai mult. Dar, ca şi celelalte reforme, reforma în justiţie nu o facem pentru Uniunea Europeană. Dar o facem pentru cetăţenii noştri, pentru că cetăţenii noştri trebuie să aibă o justiţie echitabilă. Iar, dacă aceasta ne va ajuta să obţinem şi regimul liberalizat de vize, va fi perfect. Lucrurile în justiţie se schimbă, poate nu se întâmplă cu viteza cu care ar vrea cetăţenii noştri să se întâmple acest lucru, dar sunt vizibile anumite rezultate.”

Europa Liberă: Ca de exemplu? Haideţi să ne referim la rezultate.

Oleg Efrim: „Avem măsurători care atestă o uşoară creştere a încrederii în justiţie, care este percepţia cetăţenilor noştri referitor la schimbări, la transformările pe care le face guvernul nostru în domeniul justiţiei. Eu am şi alte semnale din interior că nu se mai întâmplă atât de uşor să obţii o hotărâre judecătorească, aşa cum era anterior. Acestea nu sunt chestii oficiale, dar informaţii de acest gen parvin.

Suplimentar au fost întreprinse un şir de acţiuni concrete îndreptate spre îmbunătăţirea condiţiilor de lucru a judecătorilor. Discutăm despre majorarea salariilor pentru judecători. Au fost adoptate importante măsuri anticorupţie, deocamdată la nivel legislativ, dar ele vor fi implementate în practică. Şi toate acestea urmează să ofere o sinergie, care să contribuie la atingerea scopului nostru final, deci la reformarea justiţiei.”

Europa Liberă: Domnule ministru, am vorbit cu mai mulţi magistraţi, judecători, care spun că parcă s-ar vrea rezultate şi repede, şi bune, dar unii rămân la părerea că reformele sunt prea dure.

Oleg Efrim: „Dacă starea de lucruri în justiţie ar fi una bună, atunci aş accepta acest argument care vine din interior. Din păcate, în afară de o rezistenţă foarte puternică din sistemul judecătoresc, eu nu văd acolo încă – sper că încă – agenţi ai schimbării, care să susţină din interior dorinţa de a schimba lucrurile, să reacţioneze prompt la fărădelegile pe care le fac colegii lor, judecători şi să vrea să se debaraseze singuri de cei care nu merită să fie în sistemul judecătoresc.”

Europa Liberă: Dar eraţi conştient că pe interior va exista această rezistenţă?

Oleg Efrim: „Nu că doar eram. Sunt conştient şi, mai mult ca atât,
Încercăm să atragem de partea noastră cât mai multă lume din sistemul judecătoresc care să sprijine eforturile guvernului în schimbare, în primul rînd oamenii onești ...
Write your quote footer here...

a fost apreciat din start ca fiind unul din riscurile care ar putea să blocheze schimbările, transformările. Şi încercăm să anihilăm aceste riscuri. Încercăm să atragem de partea noastră cât mai multă lume din sistemul judecătoresc care să sprijine eforturile guvernului în schimbare.

Şi mă refer, în primul rând, la acei oameni care sunt oneşti, care sunt corecţi şi care nu vor să se asocieze cu acei care nu merită să fie în sistemul judecătoresc. Pe ei mizez, în primul rând. Şi ei trebuie să devină acea forţă din interior care să dubleze efortul guvernului şi împreună să obţinem mai rapid rezultatele pe care le aşteptăm.”

Europa Liberă: Mai nou au apărut şi aceşti judecători care au prejudiciat nu numai persoane fizice, dar şi persoane juridice. Ce se întâmplă totuşi?

Oleg Efrim: „Iată despre aceste cazuri şi discutăm. Încă admit că ar putea să existe erori judecătoreşti în sistem, pentru că este firesc ca oamenii să greşească. Şi, din acest considerent, justiţia nu se reduce la o treaptă, cum ar fi judecătoriile.

Există sistemul de control al hotărârilor, pentru că se admite că ar putea să existe anumite greşeli care urmează să fie corectate de Curtea de Apel, de Curtea Supremă de Justiţie. Însă noi vorbim acuma de o altă categorie, de greşeli deliberate, de aplicarea eronată intenţionată a legii. Şi iată aceasta este cea mai mare problemă în sistemul judecătoresc, pentru că aici fie că e vorba de incompetenţă, fie că e vorba de corupţie. Şi într-un caz, şi în altul, acest om nu trebuie să se regăsească în sistem.”

Europa Liberă: Poate de aceea şi demnitarii occidentali insistă acuma mai mult pe combaterea corupţiei decât pe reforma în justiţie. Ei accentuează sau sugerează că reforma a început, iar corupţia rămâne a fi la un grad încă destul de avansat?

Oleg Efrim: „Suntem absolut conştienţi: corupţia este o problemă foarte mare pentru orice ţară. Iar corupţia în justiţie este catastrofală, pentru că totul, până la urmă, se rezumă la justiţie. Dacă ai o justiţie în care crezi, deci o justiţie echitabilă, atunci,
Combaterea corupţiei sau integritatea actorilor din sistemul justiţiei este pilonul de bază în strategia de reformare ...
Write your quote footer here...

indiferent ce se întâmplă în toate celelalte domenii, lucrurile se rezolvă, pentru că poţi conta pe justiţie.

Din acest considerent, combaterea corupţiei sau integritatea actorilor din sistemul justiţiei este pilonul de bază în strategia de reformare a sectorului justiţiei.

Aici insistăm şi vom insista, până în pânzele albe. Aici vom fi foarte categorici, vom insista să fie adoptate toate acele măsuri anticorupţie asupra cărora lucrăm acuma la Ministerul Justiţiei, pentru că altfel nu se poate.”

Europa Liberă: Am reţinut o declaraţie pe care o făcea procurorul general al republicii, domnul Valeriu Zubco, spunând că, din moment, ce va fi desemnat şeful Centrului Naţional Anticorupţie, ar putea să apară, în sfârşit, şi acele dosare de răsunet despre care atât de mult se vorbeşte, dar deocamdată se lăsa impresia că doar se vorbeşte şi după gratii nu mai ajunge nimeni dintre cei sus-puşi.

Oleg Efrim: „Eu regret că lupta cu corupţia este condiţionată de existenţa unei persoane. În mod normal, există instituţii anticorupţie în ţara aceasta. Şi ele nu trebuie să fie legate de existenţa unei persoane concrete acolo sau de existenţa şefului acestei instituţii. Pentru că pare foarte straniu: ce se întâmplă, dacă şeful instituţiei este plecat în concediu? Înseamnă că nu mai funcţionează instituţia.

Probabil, în această perioadă de transformare a Centrului Anticorupţie, din cauza anumitor prevederi legale, Centrul nu este complet funcţional. Şi eu tare sper că, imediat numit şeful Centrului Naţional Anticorupţie, aceste două autorităţi, Procuratura Generală şi Centrul Anticorupţie să livreze ceea ce se aşteaptă de la ei. Să arate că lupta cu corupţia nu constă doar din adoptarea de planuri şi strategii, dar este reflectată în acţiuni concrete, cu dosare instrumentate şi cu oameni condamnaţi pentru corupţie.”

Europa Liberă: Domnule ministru, dar, în eventualitatea condamnării unor magistraţi, aceasta va afecta imaginea justiţiei? Sau, din contra, astfel demonstraţi că faceţi curăţenie în rândurile justiţiei?

Oleg Efrim: „Magistraţi după gratii nu este scopul în sine. Dar, dacă aceştia merită să fie după gratii, atunci acolo le este locul. Orice acţiune de acest gen pătează justiţia, sigur, pentru că arată că există probleme şi se răsfrânge asupra încrederii cetăţeanului în justiţie. Însă, pe termen lung, aceste acţiuni urmează să redea cetăţenilor încrederea în justiţie.

Aş prefera ca lupta cu aceste persoane să înceapă din interior, aş vrea ca să fie Consiliul Superior al Magistraturii acea forţă motrice care să reacţioneze foarte prompt la primele semnale. Şi, chiar dacă nu există probe suficiente pentru a condamna o persoană pentru fapte de corupţie, dar se atestă încălcarea eticii profesionale sau încălcarea normelor imperative ale legii, să reacţioneze prompt şi să concedieze aceste persoane din sistemul judecătoresc.

Iar Procuratura să-şi facă mai departe meseria. Dacă există motive pentru a-i condamna penal, să instrumentez aceste dosare. Pe termen lung, eu cred că astfel de acţiuni vor contribui, vor fi şi în calitate de acţiuni preventive pentru celelalte persoane, dar şi un efect foarte bun anticorupţie.”

Europa Liberă: Am înţeles că o delegaţie din România se află în vizită la Chişinău. Ce puteţi lua din experienţa României, pentru că şi România a fost şi rămâne încă pe lista ţărilor care trebuie să combată corupţia.

Oleg Efrim: „O delegaţie de la Ministerul Român de Justiţie, condusă de secretarul de stat, este la noi în vizită. Această vizită se încadrează în acordul nostru de colaborare pe care îl avem cu Ministerul Român de Justiţie şi care ne ajută să implementăm acele transformări pe care le dorim în justiţie.

Unul din subiectele de bază cu colegii noştri din România, precum şi săptămâna viitoare, când un grup de colaboratori de la Ministerul Justiţiei din Chişinău vor merge în Bucureşti, se referă anume la măsurile anticorupţie, pentru că, chiar dacă românii mai au probleme, ei au excelat în ultimi ani, în acest domeniu. Cu titlul de exemplu, am să vă povestesc despre preluarea experienţei pe confiscarea extinsă a averii dobândite ilegal. Ceea ce românii deja au adoptat şi aplică. Deja au rezultate concrete.

Similitudinea în sistemele noastre de drept constă în aceea că şi România are în Constituţie o normă care revede prezumţia dobândirii ilicite a averii. Şi atunci experienţa lor în acest domeniu este una care nu poate fi subestimată. Or, este foarte asemănător şi noi, la moment, elaborăm un proiect de lege exact îndreptat înspre posibilitatea confiscării averilor dobândite ilicit. Şi vom prelua experienţa României.

La fel, este foarte utilă experienţa României în ceea ce priveşte funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, o structură similară Comisiei noastre de Integritate, care urmează să înceapă să funcţioneze şi să fie un instrument foarte eficient în verificarea declaraţiilor de avere şi de conflicte de interese. Deci, iarăşi au o practică suficient de lungă de aplicare a legii şi avem ce prelua în experienţă.

Tot la capitolul măsurilor anticorupţie este experienţa României în ceea ce priveşte aplicarea testelor de integritate. Un proiect similar se elaborează în cadrul Ministerului Justiţiei şi va fi finisat, până la sfârşitul lunii noiembrie. Aşa că experienţa colegilor noştri români este una foarte utilă.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză PNL-ului, condus de Vitalia Pavlicenco, ceea ce permite formaţiunii să-şi înregistreze la Ministerul Justiţiei noul statut. Prin aceasta, instanţa a menţinut decizia anterioară a Curţii de Apel care permitea naţional-liberalilor să inclusă în statut obiectivul privind unirea Republicii Moldova cu România. PNL, mai exact preşedinta PNL-ului, Vitalia Pavlicenco, cere însă demisia ministrului justiţiei, demisia dumneavoastră.

Oleg Efrim: „Este vorba, în primul rând, de neînregistrarea unui obiectiv din acest statut şi anume obiectivul unirii. Atunci când am refuzat înregistrarea, am pornit de la faptul că norma din Constituţie pare a fi suficient de clară şi să interzică nu doar în anumite condiţii acest lucru, dar, în general, formularea unui astfel de obiectiv îndreptat spre pierderea independenţei ţării. Am solicitat interpretarea de la Curtea Constituţională, pentru că practica judecătorească deja se contura să fie altfel.

Există prevederile Convenţiei şi practica aplicării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi există norma constituţională, care aparent sunt contradictorii. Din acest considerent, am solicitat o interpretare de la Curtea Constituţională. Din păcate, Curtea Constituţională a ezitat să ofere interpretarea şi acest lucru îmi pare straniu. Pentru că nu am invocat neconstituţionalitatea. Dar am cerut unicei autorităţi care poate să dea interpretarea oficială a Constituţiei să explice cum se aplică o normă din Constituţie. Curtea Constituţională a refuzat, enunţând că nu există obiect de interpretare. Fiind într-un litigiu pe rol, am aşteptat să se finalizeze acest litigiu. Acum deja există şi o hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie care nu lasă loc de interpretare.

Deci, este foarte clar cum trebuie interpretată această legislaţie, inclusiv Constituţia. Şi, imediat cum această hotărâre va ajunge în posesia noastră, noi o vom executa. Ceea ce înseamnă că şi pe viitor, dacă alte formaţiuni politice îşi vor formula scopuri similare, care ar putea fi interpretate ca să aducă atingere independenţei, ele oricum vor fi înregistrate.

Iar în ceea ce priveşte demisia, mă uit fără emoţii la astfel de solicitări. Or, frecvent se întâmplă ca formaţiuni extraparlamentare politice să ceară demisia unui membru al guvernului. Este dreptul lor. Eu trebuie să-mi fac în continuare meseria, ştiind că mi-o fac conform legii şi nu potrivit emoţiilor acestor formaţiuni politice. Două forţe de pe două extreme: aşa-numiţii statalişti mi-au cerut demisia şi, la fel, unioniştii mi-au cerut demisia. Atunci noi ar trebui să ne ocupăm doar de demisii, nu de reformele pe care le avem.”
XS
SM
MD
LG