Linkuri accesibilitate

Începînd cu 2014, cei care vor să fie funcționari publici trebuie să cunoască o limbă străină (Adevărul).


Ion Preaşca notează în „Adevărul” că autorităţile au scos în ultimii trei ani la vânzare proprietăţi de peste 1,5 miliarde de lei, dar au comercializat active în valoare de câteva ori mai mică. „Unii deputaţi din cadrul AIE spun chiar că nu trebuie să ne grăbim cu privatizarea, căci nu ar fi momentul potrivit”, scrie autorul. Pe de altă parte, Valeriu Prohniţchi, director executiv la Expert-Grup, apreciază drept neîntemeiate temerile privind momentul neoportun pentru privatizare. „E o abordare populistă. Dacă preţul oferit de investitor este bun şi duce la dezvoltarea întreprinderii, de ce ar trebui să refuzăm?” se întreabă expertul.

Cotidianul „Adevărul” anunţă că, potrivit Clasificatorului unic al funcţiilor publice, începînd cu 2014, cei care vor să fie funcționari publici trebuie să cunoască o limbă străină: engleza, franceza, germana, spaniola sau italiana. „Legea nu e retroactivă şi se referă, în special, la viitorii funcţionari. Sperăm însă că şi cei care deja activează în serviciul public vor ţine cont de tendinţele timpului şi vor depune eforturi pentru a cunoaşte o limbă străină”, explică Tamara Gheorghiţa, şefa Direcţiei politica de cadre a Cancelariei de Stat.

Editorialistul Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău” crede că Moscova încearcă să discrediteze Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că a îndrăznit să condamne Rusia în dosarul privind încălcarea drepturilor la educaţie ale elevilor şcolilor de limbă română din raioanele transnistrene ale Republicii Moldova. „Rolul principal în campania de ură împotriva CEDO şi l-a asumat Ministerul de Externe al Rusiei. După o declaraţie vehementă a MID-ului, cu ecouri prelungi în mass-media, la rampă a ieşit însuşi Serghei Lavrov, încercatul şef al diplomaţiei ruse”, observă autorul. Nicolae Negru îl citează pe ministrul de Externe al Federaţiei Ruse care a declarat că CEDO își politizează tot mai mult activitatea şi că Rusia nu are posibilitatea să influenţeze sistemul de învăţământ din Transnistria.

Autorii ziarului „Flux” scriu că după ce Mihai Balan a fost desemnat prin decret prezidenţial la funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, a urmat audierea acestuia în cadrul Comisiei parlamentare pentru Securitate. „La prima întrebare formulată de deputaţi s-a bâlbâit minute în şir fără ca să poată articula un răspuns coerent, dar întrebarea a fost una simplă şi pertinentă şi anume: deputatul Mihai Godea l-a întrebat care sunt, în opinia lui, principalele pericole şi ameninţări la adresa securităţii Republicii Moldova. Vă asigur că un elev i-ar fi răspuns prompt lui Godea, că ameninţările sunt crima organizată, traficul de fiinţe umane, traficul de arme şi droguri, spălarea banilor, atacurile raider şi altele”, notează reporterii „Flux”.

Iarmarocul din Parlament” îşi intitulează articolul din „Moldavskie Vedomosti” Serghei Manastîrlî. Jurnalistul scrie că joi, 25 octombrie, Parlamentul a aprobat la o singură şedinţă şefii pentru trei funcţii importante în stat. „Şeful Serviciului de Informaţie şi Securitate, cel al Centrului Naţional Anticorupţie şi al Comisiei Naţionale pentru Integritate, au fost propuşi şi votaţi de AIE, încălcîndu-se toate recomandările demnitarilor europeni de a depolitiza instituţiile date”, a constatat autorul.

Svetlana Romanţova constată în „Moldavskie Vedomosti” că Republica Moldova are cel mai mic salariu minim pe economie - 87,6 USD, pe cînd în ţările vecine, din cadrul CSI, salariul minim constituie: în Belarus – 304,8 USD în Ucraina – 204,9 USD, iar în Federaţia Rusă – 197 USD. Economistul Vladimir Golovatiuc consideră că „principalul responsabil de politica salarială este Guvernul. Or, tocmai Executivul trebuie să colecteze impozite şi să plătească un salariu decent angajaţilor”. Ziarista citează datele Biroului Naţional de Statistică potrivit cărora, minimul existenţei în Republica Moldova, în al doilea trimestru a acestui an, a constituit 1455 lei.

În „Timpul”, Marin Basarab le sugerează colegilor din presă că ar fi momentul pentru reevaluare a valorilor. Autorul observă că în timp ce în Chişinău se defrişează spaţii verzi, iar în Transnistria adolescenţii români sunt învinuiţi de terorism, presa din capitală este ocupată de altceva: de planurile politicienilor pentru 2014, de show-ul de clovni comunişti pe scările Parlamentului, de nunta sau divorţul încă unui moldovean de elită, de topuri de influenţă, frumuseţe, inteligenţă şi alte subiecte neînsemnate. „Cazuri, precum cel al adolescentului Alexandru Bejan, cercetat penal şi maltratat psihic la Tiraspol, nu trezesc nici cel mai mic interes pentru presa noastră online”, constată ziaristul de la „Timpul”.
XS
SM
MD
LG