Linkuri accesibilitate

In dialog cu Marian Lupu despre situația „reală” din R. Moldova.


Săptămâna viitoare Parlamentul de la Chişinău urmează să adopte în a treia lectură bugetul pentru anul 2013. Documentul a fost criticat dur de opoziţie, dar acceptat de deputaţii din Alianţa pentru Integrare Europeană. Ce fel de buget îi aşteaptă, totuşi, pe moldoveni anul viitor, a insistat să afle Europa Liberă de la preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

Marian Lupu: „Noi ne-am stabilit drept sarcină ca în termeni raţionali să ajungem la încheierea acestui exerciţiu bugetar pentru anul 2013 pentru ca ulterior, la scurtă distanţă, să avem posibilitatea să adoptăm în lectura a II – a şi bugetul CNAS-ului, şi bugetul CNAM-ului.”

Europa Liberă: Vă împăcaţi cu gândul că pentru anul viitor va fi un buget de consum?

Marian Lupu:
„Din punctul meu de vedere, ca economist, noi nu am putea spune că timp de 21 de ani de zile noi avem bugete investiţionale. Noi avem bugete pe care dvs le numiţi de consum, eu le numesc bugete care derivă dintr-o situaţie reală economică şi financiară. Şi anul curent, şi anul viitor, într-adevăr, sunt condiţii de austeritate şi atunci bugetul îşi concentrează atenţia la partea de cheltuieli pe priorităţi de ordin social. Întâi de toate, sistemul educaţiei, sistemul de protecţie socială, pensii, alocaţii sociale.

Nu pot spune că lipsesc elemente de stimulare economică, fiindcă sunt alocate mijloace financiare destul de importante în condiţiile Moldovei şi pentru susţinerea iniţierii business-ului, şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii, şi pentru incubatoare, pentru iniţierea de proiecte investiţionale. Probabil că aceste sume nu vin în măsura în care ne-am permite să numim acest buget un buget de dezvoltare, de investiţii, cu toate că are numite elemente de dezvoltare.”

Europa Liberă: Contractul în baza căruia R. Moldova a primit în ultimii ani gaze naturale de la concernul rus „Gazprom” a expirat, iar guvernul încearcă de mai mult timp să obţină un nou acord care ar prevedea şi o diminuare de preţuri, după ce până acum acestea au crescut constant şi chiar au atins media europeană. Când şi în ce condiţii va fi semnat noul acord cu „Gazprom-ul”?

Marian Lupu:
„Situaţia este complexă. Propunerile unor parteneri de ai noştri versus prezenţa sau nu a Republicii Moldova în cadrul Acordului Energetic European. Poziţia noastră consolidată, a guvernării, a fost de mai multe ori expusă, noi vedem un interes al nostru strategic să participăm în continuare în acest Acord. Au fost coordonate şi negociate cu Bruxelles şi termenele de implementare a condiţiilor din Pachetul II şi III Energetic.”

Europa Liberă: Credeţi că partenerii ruşi s-au împăcat cu această extindere a termenului până în 2020?

Marian Lupu:
„În această situaţie urmează să vedem cum se vor derula negocierile cu partenerii din Federaţia Rusă; este prematur să spunem că totul este bătut în cuie şi că această ofertă a R. Moldova pentru continuarea procesului de negocieri este una care satisface partea rusă. Vom vedea cum vor merge în continuare aceste negocieri.

Însă, în condiţiile actuale, sunt două posibilităţi, ori că se încheie un nou Acord, or, în caz contrar, dacă încheierea acestui Acord va cere timp suplimentar, presupun că negociatorii de la Guvern au a doua posibilitate să extindă termenul de valabilitate a contractului actual.”

Europa Liberă: Care variantă ar fi mai bună pentru Republica Moldova?

Marian Lupu:
„Tot depinde de condiţii, fiindcă noi până în ziua de astăzi nu avem condiţiile unui eventual nou acord cu referinţă la condiţiile de livrare şi preţuri, din care motiv este greu să le punem într-o comparaţie aceste două variante. Însă e mult mai bine să ai un acord extins decât să nu ai în general niciun aranjament juridic cu partenerii din Rusia.”

Europa Liberă: Sunt voci care acreditează ideea că politicul ar domina economicul în aceste negocieri?

Marian Lupu:
„Eu nu aş fi de acord; cel puţin vorbesc în numele Chişinăului, nu pot să îmi permit să vorbesc în numele altui stat sau în numele partenerilor noştri. Pe noi ne interesează, întâi şi întâi de toate, beneficiile economice, fiindcă participarea noastră la acordul energetic europeană ne oferă avantaje şi pe termen mediu şi pe termen lung, lucrul acesta se referă la sectorul electro-energetic.

Vreau să vă spun că această participare vine să ofere avantaje şi pentru partenerii noştri din aceste ţări, inclusiv „RAO UES” din Federaţia Rusă, toate aceste clauze, aceste condiţii nu sunt neglijabile; iată de ce eu insist că nu doar interese politice care şi ele sunt evidente, mă refer aici la interesul nostru de a continua procesul de integrare europeană, dar şi evidente avantaje economice, de perspectivă, sunt prezente.”

Europa Liberă: Moldova ar putea, totuşi, să obţină şi alternativă la importul de gaze?

Marian Lupu:
„Într-o anume perspectivă, da. Şi nu cred că doar ar putea, dar Moldova este obligată să se gândească strategic în acestă direcţie, fiindcă dependenţa doar de o sursă de furnizare a unor agenţi strategici, mă refer la agentul energetic, evident că este un mare dezavantaj pentru ţară şi este mereu un mare pericol la capitolul securitate energetică, la capitolul securitatea economică şi securitatea generală a ţării noastre. Dezvoltarea unor astfel de proiecte, de diversificare a surselor de furnizare a gazelor naturale şi energiei electrice este una din priorităţile majore.”

Europa Liberă: Cu majoritatea voturilor deputaţilor din Alianţa pentru Integrare Europeană a fost votat directorul Centrului Naţional Anticorupţie, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate şi noul director al Serviciului pentru Informaţii şi Securitate. Chiar şi dacă s-a vorbit mult să fie depolitizate aceste funcţii, oricum s-a făcut în baza partajării. O înţelegere nescrisă sau scrisă în cadrul de constituire a AIE. Acum reformele vor fi promovate mai insistent, aşa cum cer şi demnitarii occidentali?

Marian Lupu:
„Noi nu ignorăm aceste doleanţe sau
Sunt categoric împotriva ideii că toate aceste numiri şi în general reformele pe care le promovăm în R. Moldova le facem pentru partenerii din străinătate ...

sugestii cu care vine Occidentul pentru Republica Moldova, însă sunt categoric împotriva ideii că toate aceste numiri şi în general reformele pe care le promovăm în Republica Moldova le facem pentru partenerii din străinătate. Ar fi o abordare proastă de tot şi greşită ca şi concept.

Toate aceste acţiuni sunt întreprinse pentru a schimba puţin lucurile spre bine, în special domeniul care vizează şi lupta împotriva corupţiei, e vorba şi de securitatea statului, e vorba de reforma în domeniul justiţiei. Iată care sunt scopurile pe care noi le urmărim, pentru ca în rezultatul acestor transformări, inclusiv şi în ziua de azi, numirea bordului de conducere a acestor instituţii să avansăm pe calea transformărilor începute, ca în ultimă instanţă aceste transformări să vină cu rezultate concrete pe care să le simtă cetăţeanul de rînd, din ţară.”

Europa Liberă: Partenerii occidentali spun că Moldova ar înregistra progrese la capitolul reforma justiţiei, însă mai puţin înregistrează rezultate la capitolul combaterea corupţiei?

Marian Lupu:
„În genere, aş privi toate aceste elemente la pachet. Haideţi să vedem cu maximă seriozitate ce ar însemna o asemenea afirmaţie că în sectorul justiţiei se avansează mai bine, în lupta cu corupţia mai prost. Dar unde se manifestă întâi de toate şi nu în ultimul rînd elementele puternice de corupţie? În acelaşi sistem al justiţiei.

Eu consider că aceste discuţii, unde se avansează mai bine, unde se avansează mai prost, foarte şi foarte relative ca valoare fiindcă toate aceste elemente şi CNA-ul şi CNI-ul şi sistemul judecătoresc, şi Procuratura, şi Ministerul de Interne, SIS-ul, sunt elemente al unui sistem, iar rezultatul va veni atunci cînd tot sistemul va transformat, reformat, eficientizat, fiindcă doar o verigă a acestui sistem fiind într-o stare mai bună de funcţionare, de funcţionalitate decît celelalte, să ştiţi că efectul va fi zero.

Sarcina noastră nu este să punem în competiţie diferite elemente ale sistemului, dar să asigurăm ca sistemul să se mişte rapid şi să vină cu rezultate.”

Europa Liberă: Între timp să schimbă raportul de forţe în Legislativ, odată cu desprinderea din fracţiunea PCRM a mai multor deputaţi. Ce credeţi despre acest schimb de raport de forţe, independenţii acum ar putea să ajute mai mult la îmbunătăţirea activităţii Legislativului?

Marian Lupu:
„Eu totuşi nu aş vorbi despre o schimbare de forţe sau proporţii, coraportul dintre diferite forţe politice, dar acest lucru se întâmplă pentru că dacă de undeva oamenii pleacă, undeva ei vin. Iată că avem şapte deputaţi neafiliaţi, eu văd o deosebire între comportamentul lor şi comportamentul opoziţiei. Deputaţii neafiliaţi sunt prezenţi în sală, participă activ la dezbateri şi în cadrul Comisiilor şi în cadrul plenului Parlamentului, şi pe această cale ei contribuie la funcţionalitatea Parlamentului ca instituţie, ceea ce e salutabil.”

Europa Liberă: Admiteţi că aţi putea în asemenea situaţie să votaţi anumite amendamente la Legea supremă a ţării în Legislativ?

Marian Lupu:
„Nu gândesc că în componenţa actuală a acelor prezenţi în sală, mă refer la AIE plus şapte oameni, noi oricum nu ajungem la necesarul de voturi pentru a aborda subiectul Consituţiei ţării. Ca să avem o asemenea situaţie trebuie să îşi mai facă apariţia încă mulţi deputaţi de la PCRM, dar componenţa numerică a celor care teoretic ar fi gata să se antreneze în acest exerciţiu constituţional nu înseamnă încă şi un caracter omogen şi o opoziţie omogenă vizavi de conţinutul acestor modificări. Iată de ce nu mă grăbesc să fac nişte concluzii optimiste în acest sens.”

Europa Liberă: Dar rămâneţi la ideea că ar trebui o nouă Constituţie sau modificări în actuala Lege fundamentală?

Marian Lupu:
„Mereu rămân la ideea conţinutul trebuie să fie mai presus decît forma. Pentru mine mai puţin contează că se numeşte sau nu redacţia Constituţiei sau că se numeşte un pachet de amendamente la Constituţie. Totul depinde de volumul acestor amendamente.

Noi avem o lege care se referă la legile organice, ea zice în felul următor: „dacă amendamentele la o lege anumită vin într-un volum ce nu depăşeşte 40 % din conţinutul legii originale, în acest caz e vorba de un pachet de modificări ale legii. Însă modificările care intervin în legea originală depăşesc această limită de 40% şi sunt mai voluminoase, în mod evident că în acest caz că trebuie să mergem cu o nouă redacţie a Legi”. Nu cred că în cazul Constiituţiei ţării ar trebui să existe o altă abordare.”

Europa Liberă: Ce faceţi cu Biroul permanent? Componenţa lui o extindeţi?

Marian Lupu:
„Avem proiecte înregistrate la acest subiect, însă autorii acestor proiecte nu prea îi văd că se grăbesc cu solicitări de a include cît mai rapid acest proiecte pe ordinea de zi. Vom aştepta reacţia autorilor şi la prima solicitare pentru a examina aceste proiecte în plen, o vom face.”

Europa Liberă: Unii spun că ar fi suficient 14 membri ai Biroului permanent, alţii spun că trebuie să fie număr impar şi insistă pe 15.

Marian Lupu:
„Nu pot să dau avantaje niciunei opinii pentru că toate ele au dreptul la viaţă. Nu avem prescrieri stricte cu referinţă la componenţa numerică a Parlamentului.”

Europa Liberă: Dar independenţii trebuie să aibă un reprezentant în Biroul permanent?

Marian Lupu:
„Regulamentul Parlamentului nu prevede asemenea lucruri, deci în Biroul permanent se regăsesc exponenţi ai fracţiunilor parlamentare”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG