Linkuri accesibilitate

Ghenadie Cosovan: Eram tânăr poliţist şi iată am ieşit la pensie şi tot ne reformăm, şi ne reformăm.

Fostul viceministru de interne, Ghenadie Cosovan, crede că noile măsuri luate pentru a combate corupţia între poliţişti ar putea fi eficiente dacă sunt aplicate consecvent. Corupţia facilitează însă un alt flagel, traficul cu droguri. Cu Ghenadie Cosovan a stat de vorbă Valentina Ursu:

Ghenadie Cosovan: „Problema reformării Ministerului de Interne o avem în vizor pe parcursul la ultimii 20 de ani. Eram tânăr poliţist şi iată am ieşit la pensie şi tot ne reformăm, şi ne reformăm. Totuşi eu aş vrea ca poliţiştii să-şi îndeplinească obligaţiunile de serviciu, să nu se mai uite că mâine vor fi disponibilizaţi, dar să-şi facă meseria.”

Europa Liberă: O adevărată reformă ce înseamnă?

Ghenadie Cosovan: „În primul rând, să se înţeleagă principiile de bază ale reformării poliţiei. Până acum am avut iarăşi acel miliţioner cu bâta, care era în timpul Uniunii
Poliţistul să fie un membru al comunităţii, care prestează servicii calitative societăţii...

Sovietice. Trebuie să obţinem ca poliţistul să fie un membru al comunităţii, să fie omul poliţist care prestează servicii calitative societăţii... Dar nu aşa cum spuneau unii din demnitarii statului: poliţistul să fie reprezentantul statului în teritoriu.”

Europa Liberă: Ministerul de Interne ne tot informează că a contracarat activitatea mai multor grupări criminale. Ce înseamnă o crimă gravă şi ce înseamnă o crimă mai puţin gravă?

Ghenadie Cosovan: „Infracţiunea gravă prezintă un pericol mai mare pentru societate, aici sunt incluse omorurile, tâlhăriile, jafurile, furturile în proporţii deosebit de mari, violurile. Dar criminalii deosebit de periculoşi trec şcoala criminală, aşa spus, începând cu contravenţii administrative, pe urmă trec la infracţiuni minore, până se fac criminali
Lupta cu criminalitatea minoră aş pune-o la un nivel egal cu combaterea infracţionalităţii grave...

deosebit de periculoşi. Şi de aceea lupta cu criminalitatea minoră aş pune-o la un nivel egal cu combaterea infracţionalităţii grave.”

Europa Liberă: Cum apar aceste grupări criminale şi de ce apar ele?

Ghenadie Cosovan: „În lumea interlopă infractorii tind să se grupeze după interese. Avem grupuri specializate în comiterea infracţiunilor patrimoniale, avem grupuri de hoţi de maşini, avem grupuri de tâlhari, jefuitori şi altele. Adică ei se grupează după interese. Activităţile acestor grupe, la părerea noastră, răzleţe, sunt luate în vizorul deja al supraveghetorilor care prezintă o castă mai avansată a criminalilor. Aş vrea să facem o diferenţă: sunt comise infracţiuni în grup şi sunt comise infracţiuni de grupări criminale organizate. Şi lupta cu aceste grupări în Ministerul de Interne se dă zi de zi, la un nivel satisfăcător. Problema constă în aceea ca noi să stopăm activităţile criminale, să nu permitem să se comită infracţiuni, ca noi, apoi, cu eforturi adăugătoare, cu pierderi de resurse umane, de timp, financiare, să descoperim infracţiunile comise. Mai avem o problemă: practic, pe cetăţeanul care a fost supus unui atac banditesc ori infracţional, îl interesează, în primul rând, să fie prins infractorul şi să-i fie restabilită paguba. De exemplu, i-a fost furat un automobil ori i-a fost furat un animal. El e mulţumit că a fost prins infractorul, dar rămâne fără bunul dat. Şi iată, la acest compartiment, restituirea pagubei, avem întrebări destul de grave.”

Europa Liberă: Se zicea că în aceste grupări ajung chiar foşti angajaţi ai Ministerului de Interne.

Ghenadie Cosovan: „Cu părere de rău, confirm acest fapt. La începutul anilor ’90, grupările criminale organizate au infiltrat în rândurile organelor de drept exponenţii lor. Şi
La începutul anilor ’90, grupările criminale organizate au infiltrat în rândurile organelor de drept exponenţii lor. Şi unii din ei au avansat şi până acum activează...

unii din ei au avansat şi până acum activează. Am avut cazuri în Orhei, am avut alte infracţiuni, unde au fost reţinuţi poliţişti, care erau mână la mână cu infractorii. Este un lucru destul de ruşinos, în primul rând pentru Ministerul de Interne şi, în al doilea rând, chiar şi pentru societatea noastră. Din sursele contribuabililor, au fost învăţaţi în Academia de Poliţie, în alte instituţii şi apoi, acumulând obişnuinţe de descoperire a infracţiunilor, ei trădează metodele noastre de lucru, ceea ce duce la îngreunarea lucrului de descoperire a infracţiunilor.”

Europa Liberă: Aceste grupuri criminale astăzi mai au krâşă (protecţie – n.r.)?

Ghenadie Cosovan: „Avem deja clanuri criminale care sunt dirijate de peste hotarele Republicii Moldova, de infractori. La unii cazierul juridic este curat. Nu au...”

Europa Liberă: Antecedente penale.

Ghenadie Cosovan: „Nu au antecedente. Sunt la cravată, bine-merci. Anume pericolul
Avem deja clanuri criminale care sunt dirijate de peste hotarele R.Moldova...

mai mare îl reprezintă aceştia, decât persoanele cu antecedente penale pe care noi îi considerăm că sunt grupări de criminali organizaţi.”

Europa Liberă: Dar în ce măsură îi reuşeşte poliţiei să lupte cu corupţia, din moment ce percepţia cetăţeanului e că printre cele mai corupte persoane în societate rămân a fi şi poliţiştii?

Ghenadie Cosovan: „Ministerul Afacerilor Interne este cel mai numeros minister. Activitatea poliţienească prevede contactul nemijlocit cu cetăţenii. Şi uneori încălcările de serviciu, unele activităţi incorecte ale colaboratorilor de poliţie sunt percepute de cetăţeni ca acte de corupţie. Dacă îl întrebi ceva, el îşi aduce aminte că a fost maltratat ori a fost ofensat de un poliţist şi el socoate că acesta e act de corupere. Dacă ne uităm la numărul de poliţişti şi, de exemplu, la numărul funcţionarilor din Centrul Naţional Anticorupţie, în Ministerul de Interne în total sunt undeva în jur de 22 de mii [de angajaţi], dar în Centrul Naţional Anticorupţie 400 de angajaţi. Şi, de exemplu, un caz de
Totuşi consider că în Ministerul de Interne persistă corupţia mică...

corupţie din Centru şi 10 cazuri din Ministerul de Interne… Unde e densitatea mai mare la numărul de poliţişti? Totuşi consider că în Ministerul de Interne persistă corupţia mică. Avem...”

Europa Liberă: Agentul rutier.

Ghenadie Cosovan: „Agentul rutier, patrula şi santinela care iau de la băbuţele acestea...”

Europa Liberă: Care percep bani?

Ghenadie Cosovan: „Şi anume ei sunt mai mulţi. Şi de aceea se creează imaginea că pericolul cel mai mare îl prezintă Ministerul de Interne.”

Europa Liberă: Poate Ministerul de Interne să contracareze acest flagel din societate, corupţia?

Ghenadie Cosovan: „Da, poate. Măsurile întreprinse acum de domnul ministru Recean sunt pe o cale dreaptă. De exemplu, să luăm problema corupţiei în rândul poliţiei rutiere.
Măsurile întreprinse acum de dl ministru Recean sunt pe o cale dreaptă...

Numai excluderea contactului direct cu cetăţenii, excluderea posibilităţii ca inspectorul respectiv să ia decizii pe încălcările pe care le-au comis conducătorii auto, instalarea tehnicii moderne care va fixa încălcările regulilor de circulaţie vor reduce considerabil cazurile de corupere din partea poliţiei rutiere. Deoarece va fi totul înregistrat în calculator că aţi încălcat legislaţia şi acolo nu se vor uita că sunt Cosovan sau sunt prim-ministru, sau se vor uita că e altcineva şi astfel vei fi nevoit să plăteşti amenda, n-o să te poţi înţelege cu calculatorul.”

Europa Liberă: Domnule Cosovan, pe parcursul la mulţi ani se vorbeşte despre Moldova ca un stat de trafic de droguri.

Ghenadie Cosovan: „Aţi abordat o problemă foarte dureroasă pentru Republica Moldova, deoarece, începând cu anii ’96 şi până acum, în 2012, noi, dintr-o ţară care
Începând cu anii ’96 şi până acum, am ajuns o ţară consumatoare şi o ţară de origine a drogurilor...

trâmbiţam în toate colţurile lumii că nu suntem o ţară consumatoare, o ţară producătoare [de droguri], am ajuns la o ţară şi consumatoare, şi o ţară de origine a drogurilor. Este un pericol deosebit de grav pentru statul nostru, deoarece, în primul rând, sunt afectaţi tinerii. Dacă ne vom deplasa prin discoteci, pe la...”

Europa Liberă: Baruri.

Ghenadie Cosovan: „Pe la baruri, dimineaţa, împrejurul acestor locaţii care ar trebui să emane cultură, noi vedem că sunt numai seringi, în urma consumului de droguri. Şi, dacă în timpurile noastre, când eram noi şcolari, cel care nu fuma, nu era bărbat, acum se spune că cine nu se droghează nu este bărbat. Este un fenomen destul de periculos care generează, în mare măsură, şi nivelul infracţionalităţii în ţara noastră.”

Europa Liberă: Cum ajung aceste droguri pe mâinile tinerilor?

Ghenadie Cosovan: „Dacă până în anii 2007 erau droguri de provenienţă autohtonă,
Dacă până în anii 2007 erau droguri de provenienţă autohtonă - canabisul, extrasul din opium, din mac, cânepa, acum avem droguri grele, avem heroina, cocaina, în cantităţi enorme se reţin...

am în vedere canabisul, extrasul din opium, din mac, cânepa, acum avem droguri grele, avem heroina, cocaina, în cantităţi enorme se reţin.”

Europa Liberă: Şi cine sunt traficanţii de droguri?

Ghenadie Cosovan: „Traficanţii sunt iarăşi persoane tinere, curierii sunt persoane tinere care nu au locuri de lucru, sunt folosite ca containere de transportare a drogurilor. Avem cazuri de reţinere în Ucraina a cetăţenilor moldoveni, avem în Rusia, avem chiar şi în Europa foarte mulţi cetăţeni.”

Europa Liberă: Dar în limbajul cifrelor, despre ce cantităţi ar fi vorba?

Ghenadie Cosovan: „Vă comunic informaţia pe care o posedam eu, fiind şef al Departamentului Serviciilor Operative. Cantitatea consumată în Republica Moldova ajungea în jurul milioanelor de lei, drogurile numai naţionale. Dar când au apărut deja drogurile grele, heroina, cocaina, numai 1 gram în timpurile celea costa 15-20 de euro, estimat la piaţa neagră. Acestea sunt informaţiile pe care le obţineam de la persoanele care erau sub acoperire.”

Europa Liberă: E greu de luptat cu aceşti traficanţi?

Ghenadie Cosovan: „Nu e greu. Noi numai în Ministerul de Interne avem o direcţie de combatere a drogurilor în care şi până acuma cred că sunt undeva vreo 15 persoane, în întreaga ţară. Sunt rezultate. Am avut reţineri de cocaină din Costa Rica, au fost condamnate persoanele, inclusiv cetăţenii străini. Am avut trafic de heroină cu sentinţa deja pronunţată în Curtea Supremă de Justiţie. Avem cazuri răsunătoare, de zeci de kilograme de droguri.”

Europa Liberă: În penitenciare de ce ajung aceste droguri? Cele mai mediatizate cazuri sunt acelea când anumite cantităţi de droguri nimeresc la puşcăriaşii din penitenciare.

Ghenadie Cosovan: „Marea majoritate a persoanelor condamnate sunt foşti
Avem cazuri răsunătoare, de zeci de kilograme de droguri...

consumatori de droguri. Un consumator de droguri, ca să-l scapi de acest viciu, are nevoie de investigaţii medicale foarte costisitoare.”

Europa Liberă: Deci, tratamentul e costisitor?

Ghenadie Cosovan: „Tratament specific şi anume acei care sunt condamnaţi nimeresc în penitenciare, dar nu sunt trataţi, nu sunt ocrotiţi de mediul acesta infracţional. Anume drogurile sunt valuta forte în penitenciare. Nu vorbesc de dolar, leu, dar vorbesc de ceai şi grame de droguri.”
XS
SM
MD
LG