Linkuri accesibilitate

Dezvelirea monumentului dedicat romilor europeni, victime ale fascismului.


La Berlin se desfăşoară miercuri, 24 octombrie, festivitatea dezvelirii memorialului dedicat romilor europeni prigoniţi şi discriminaţi din motive rasiale. Este vorba atît despre romii şi populaţia sinti din Germania, cît şi din ţările aliate cu Hitler, unde această populaţie a avut de suferit, a fost supusă unor represiuni şi a fost deportată în lagăre de exterminare, unde aproximativ 500.000 au fost ucişi. Regimul fascist al dictatorului român Ion Antonescu a deportat peste 25.000 de romi în lagărele din Transnistria, dintre care 11.000 au murit.

Monumentul situat în apropierea Reichstag-ului (clădire în care se află astăzi parlamentul federal) este opera artistului israelian, Dani Karavan. Propunerea ridicării unui monument pentru romii prigoniţi a fost lansată în 1992 de către Consiliul Central al romilor şi populaţiei sinti din Germania.

Guvernul federal a susţinut ideea şi în următorii ani s-a tot discutat cum să arate monumentul, cine să-l realizeze şi ce fel de text explicativ să fie gravat pe el. Au existat numeroase controverse legate de denumirea populaţiei. Iniţial s-a propus folosirea termenului de „ţigani”, ceea ce nu a fost acceptat cu argumentul că acest cuvînt, folosit şi de către nazişti, are o conotaţie profund negativă. Pentru a ocoli această discuţie s-a decis ca pe o placă să se prezinte o scurtă „cronologie a genocidului contra romilor şi populaţiei sinti”. Pe alte plăci sunt inscripţionate acum şi date legate de genocidul programat şi aplicat de către nazişti şi aliaţii lor.

Monumentul realizat de Dani Karavan este un bazin rotund umplut cu apă sub care se află o suprafaţă de granit. În mijloc este amplasată o mică piatră care zilnic se scufundă în apă, ridicîndu-se apoi din nou din valuri purtînd deasupra o floare. Din difuzoare amplasate în apropiere se aude în permanenţă un sunet de vioară, un fragment dintr-o interpretare a unui muzician sinti. Pe marginia bazinului sunt gravate cîteva versuri din poezia „Auschwitz” scrisă de muzicianul rom, Santino Spinelli.

Într-un interviu difuzat de „Deutschlandradio Kultur, artistul israelian a explicat semnificaţia amplasării unei flori în mijlocul monumentului, clarificînd că: „În mijloc nu se află un trandafir, este o floare, o floare de cîmp. Floarea de cîmp are pentru mine semnificaţia unui soi de monument funerar pentru toţi cei ucişi; pentru cei omorîţi, pentru cei care nu au pe mormîntul lor o piatră funerară […]. Asta e semnificaţia florilor. Floarea este inima acestui monument.”

În paralel cu discuţiile legate de monumentul pentru romi s-au desfăşurat după 1990 nenumărate dezbateri privind ridicarea, la Berlin, a unui Muzeul memorial al Holocaustului, Berlin

Muzeul memorial al Holocaustului, Berlin

monument pentru evreii europeni deveniţi victime ale Holocaustului. Acest monument, realizat de artistul american Peter Eisenman, a fost inaugurat în 2005 şi se află de asemenea în apropierea Reichstag-ului.

Tot acolo se află un al treilea monument ridicat în amintirea homosexualilor, o altă categorie de persoane deportate în lagărele de concentrare.

Referindu-se la monumentul ridicat în amintirea romilor, şefa guvernului federal, Angela Merkel, a subliniat într-un mesaj video importanţa culturii memoriei în Germania, afirmînd: „Fiecare nouă generaţie trebuie să se confrunte cu istoria. De aceea e nevoie şi de locaţii adecvate unde se poate realiza asta.”
XS
SM
MD
LG