Linkuri accesibilitate

Dumitru Budianschi: „problema este în final în capacitatea instituţiilor guvernamentale de a veni cu un prognostic în timp util și de calitate”.


Parlamentul a votat recent, în prima şi a doua lectură, proiectul Legii bugetului de stat pentru 2013. Un proiect care – mai putea fi altfel, în afara acestei „tradiţii”? – este lăudat drept foarte realist şi calitativ de unii şi criticat spumos de alţii. Cine are dreptate se va vedea în mare măsură în calitatea vieţii de la anul. Deocamdată însă să ne întrebăm cât de eficientă şi justificată a fost maniera în care a fost elaborat proiectul legii bugetului? Vom discuta în această dimineaţă cu economistul Dumitru Budianschi, director de programe la Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Europa Liberă: Niciodată un buget, mai ales al statului, n-a stârnit bucurii pe măsura nemulţumirilor pe care provoacă. Pentru generaţiile de acum, în orice caz. Oricum, însă, chiar dacă un buget de stat nu aduce fericirea, ca şi banii, poate începe măcar, dacă este elaborat chibzuit, în văzul lumii şi cu participarea acestei lumi. Din acest punct de vedere, al transparenţei şi al consultării cu societatea civilă, cum apreciaţi că s-a elaborat bugetul de stat şi ce a ieşit?

Dumitru Budianschi: „În primul rând aş vrea să menţionez că un buget calitativ, de fapt, nu poate fi realizat fără o consultare publică calitativă. Consultarea publică este un pas important în a obţine rezultatele dorite de societate şi de guvernare. Tradiţional la noi puţin este neglijată această etapă de elaborare a bugetului. În ultimii ani au fost făcuţi câţiva paşi pentru a îmbunătăţi acest proces, a transparenţei, însă sub presiunea anumitor factori de genul planificare, menţinerea într-un grafic anume, greu se respectă şi, de asemenea, trebuie de menţionat faptul că şi societatea civilă nu întotdeauna manifestă interesul necesar.”

Europa Liberă: Faptul că bugetul pentru anul viitor se bazează pe o creştere de 5%, o creştere pe care şi Ministerul Economiei o consideră irealistă, pentru că zice că economia se dezvoltă prea lent ca să avem asemenea aşteptări la anul, este o consecinţă a faptului că nu s-a consultat bugetul cu opinia publică? Dacă s-ar fi consultat, ce ar fi spus centrul dv. de exemplu?

Dumitru Budianschi:
„Totuşi eu aş spune că mai curând nu este o consecinţă a neconsultării, ci mai curând o consecinţă a neprofesionalismului în ce priveşte stabilirea prognozelor. Fiindcă nu numai centrul „Expert Grup” a prognozat o creştere cu mult sub 5% încă în primăvară. Chiar rapoartele BM au indicat o oarecare descreştere a ritmului de creştere a economiei şi o volatilitate a acestui indicator. Deci, problema este în final în capacitatea instituţiilor guvernamentale de a face faţă acestei sarcini, sarcinii de a veni cu un pronostic în timp util şi calitativ.”

Europa Liberă: De obicei, guvernările spun că unele lucruri ce ţin de buget trebuie să fie făcute - tocmai din motiv că sunt nepopulare dar raţional necesare - doar prin voinţă politică. Ce buget ar ieşi, dacă s-ar supune cheltuielile unui referendum. Dvs., de exemplu, cum aţi vedea o consultare publică eficientă la elaborarea bugetului?

Dumitru Budianschi:
„Lumea până la momentul dat a inventat şi a pus în practică un şir de instrumente pentru ca consultarea publică să fie una efectivă şi eficientă. În primul rând, consultarea publică este nu numai pe bugetul final, atunci când vine guvernul cu el. Însă consultarea publică trebuie să înceapă de la strategiile sectoriale bugetare.

Fiecare minister, atunci când vine, în cadrul de cheltuieli aprobat de către guvern, deja ştie care sunt cheltuielile pentru domeniul respectiv şi trebuie să găsească cele mai bune soluţii de cheltuire a banilor în acest cadru. Deci, aceasta este o altă etapă la care societatea puţin participă sau este o cvasiconsultare şi, în acest caz particular, se pierde acest moment important de a echilibra interesele între sectoare şi a direcţiona în cel mai bun mod şi cheltuirea în interiorul sectorul.

După aia în diferite ţări există, de exemplu, un instrument adăugător care ar fi Consiliul Fiscal, unde de fapt se pune o limită, acolo unde se poate de umblat la fiscalitate, şi în baza acestor recomandări după aceasta se formează baza de venituri a bugetului.

Deci, acest proces de consultare este unul destul de laborios, nu este unul simplu, în care se poate de pus la referendum ceva sau de cerut mai mult decât societatea poate să dea. Pentru că, în final, şi societatea nimereşte într-o situaţie destul de contradictorie. Un sector poate să ceară anumite subvenţii şi în acelaşi timp să nu dea absolut nimic înapoi. O ţară cum este Republica Moldova, în care veniturile fiscale sunt veniturile de bază în buget, nu poate să depăşească anumite limite. Căci societatea totuşi este raţională în final.”

Europa Liberă: Există un mecanism oarecum consacrat, teoretic, cel puţin, de asigurare a transparenţei procesului decizional, bazat pe prevederile unei legi speciale. Conceperea unui buget calitativ, să-i spunem aşa, nu încape cât se cuvine în cadrul prevederilor acestei legi, pentru că aşa cum vorbiţi dv. se pare că această lege nu acoperă suficient de bine elaborarea bugetului?

Dumitru Budianschi:
„Din punctul meu de vedere nu. Pentru că bunele practici recomandă ca bugetul final aprobat de guvern să fie transmis în Parlament cu trei luni de zile înainte, precum prevede de fapt şi legislaţia, şi după aia să fie timp suficient pentru discutarea lui în parlament. Suficient, din punctul meu de vedere, ar însemna două luni.

În cadrul nostru legal este o singură menţiune de fapt, care spune că trebuie să fie efectuată o consultare într-un termen nu mai mic de 15 zile din momentul iniţierii unei politici, nu la finalul elaborării proiectului acestei politici în cadrul bugetului. Şi după aia, cum am mai spus, elaborarea bugetului este un proces în câteva etape.

Ar fi bine dacă am avea stipulări clare în lege privind procesul bugetar ...

La fiecare etapă, la fiecare instituţie, acest proces trebuie să fie respectat. Din punctul meu de vedere, această lege nici pe departe nu este suficientă pentru elaborarea legii bugetului şi ar fi bine dacă am avea stipulări clare în lege privind procesul bugetar şi într-o politică a ministerului finanţelor sau am guvernului cum această transparenţă trebuie să fie realizată în cadrul elaborării bugetului.”

Europa Liberă: Ştiu că, din câte am citit, din punctul Dvs. de vedere, actualul proiect de buget compromite în măsură diferită cheltuiala publică. Această situaţie, dacă e aşa cum spuneţi, din ce se trage, din ce metehne ale mecanismului?

Dumitru Budianschi:
„După cum am spus bugetul, în final, este un document care natural vorbind cere un anumit proces bine pus la punct. Atunci când acest proces este viciat, trebuie să ne aşteptăm şi la un rezultat final nu foarte bun. Doar întâmplător putem nimeri să spunem într-o cheltuială eficientă şi efectivă a bugetului, dacă procesul nu am fost respectat.

În cazul de faţă, uitaţi-vă, noi nu am avut finalizat clar Cadrul Bugetar pe Termen Mediu. Asta ar însemna că de fapt acea alocare pe sectoare nu a fost foarte bine discutată, foarte bine fundamentată şi de aici avem foarte mari riscuri pentru ca resursele publice, cele limitate pe care le avem, să nu le utilizăm în conformitate cu priorităţile.”

Europa Liberă: Angajament birocratic, angajament politic. Cum stau lucrurile în această privinţă? Sau, altfel spus, cât de mult politicul dictează şi anul acesta birocraţiei care munceşte tehnic când e vorba de chestii bugetare?

Dumitru Budianschi:
„Da, aici este foarte important ca funcţionarii publici, sau birocraţia guvernamentală să spunem, trebuie să aibă anumite mecanisme bine puse la punct şi care să fie foarte greu influenţate de către politic. Cu părere de rău, la noi în instituţiile guvernamentale este un mai mare angajament nu faţă de responsabilităţile birocratice ale funcţionarilor, dar mai mult se pune accent pe o responsabilitate politică. Din acest considerent, atunci când vine o alianţă la guvernare şi diferite părţi ale alianţei răspund pentru diferite segmente în treburile statului, există riscul că această maşinărie birocratică nu mai funcţionează conform legilor birocratice, ci conform unor intervenţii mecanice, improprii câte o dată, a politicului.”

Europa Liberă: Dar cum se lecuieşte o asemenea situaţie, dle Budianschi? Politicul întotdeauna va avea năravul de a dicta tuturor, pentru că politicienii se consideră deţinătorii victoriei şi cu dreptul de a dicta în acest sens. Cum remediem situaţia în cazul bugetului?

Dumitru Budianschi:
„Politicul este necesar să intervină. Este
O conlucrare dintre politic şi birocratic este necesară de regândit în cadrul guvernului şi de delimitat funcţiile birocratice de funcţiile politice ...

obligatoriu să intervină la momentul stabilirii priorităţilor şi la formare acestui leadership pentru a realiza acestor priorităţi.

Însă mecanismul birocratic, prin îmbunătăţirea acestui mecanism, prin perfecţionarea managementului nemijlocit, va garanta o implementare mai bună a acestor obiective politice şi a acestor priorităţi stabilite de asemenea prin procesul politic. Deci, o conlucrare dintre politic şi birocratic este necesară de regândit în cadrul guvernului şi de delimitat funcţiile birocratice de funcţiile politice.”
XS
SM
MD
LG