Linkuri accesibilitate

Moștenirea post-sovietică (Adevărul).


Decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului de a condamna Rusia în cazul şcolilor transnistrene cu predare în limba română rămâne cel mai discutat subiect politic. Editorialistul Nicolae Negru de la „Jurnal de Chişinău” constată că acest eveniment a înfuriat Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse - a reacţionat imediat, calificând verdictul drept „tendenţios”. Şi iritarea ei, cu siguranţă, nu e din cauza sumei de peste 1 milion de euro prejudiciu moral pe care va trebui să o plătească victimelor discriminării. „Sensibilitatea” lui Putin a avut de suferit din cauza sintagmei „controlul efectiv” pe care au folosit-o judecătorii stabilind rolul Rusiei în Transnistria. Pretenţiile de a ridica în picioare Rusia ca pe o „forţă morală” sunt subminate prin verdictul respectiv”, e de părere autorul.

Ion Macovei de la „Timpul” se arată sceptic faţă de faptul că guvernul rus va plăti despăgubirile de un milion de euro. „Atunci când constați încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, nu poți să dai în judecată decât Federația Rusă. Chișinăul, lucru știut, nu controlează această zonă, iar autoritățile de la Tiraspol reprezintă o entitate teritorială nerecunoscută nicăieri în lume, nici măcar de insula Nauru. Prin urmare, nu are nici statut juridic în legislația internațională. Atunci de la cine să ceri socoteală?”, se întreabă autorul.

„Maşinile înregistrate în Transnistria ar putea avea plăcute de înmatriculare moldoveneşti”, anunţă site-ul „inprofunzime.md” cu referire la declaraţiile vicepremierului pentru Reintegrare, Eugen Carpov. Oficialul spune că autorităţile de la Chişinău insistă ca plăcuţele să fie elaborate în conformitate cu standardele internaţionale, adică să arate la fel ca cele din dreapta Nistrului. „Totuşi, Tiraspolul nu vrea să renunţe la simbolurile sale pe plăcuţe. Dacă vor trece la numere moldoveneşti, maşinile înmatriculate în stânga Nistrului vor putea circula în Uniunea Europeană. Acum au voie să se deplaseze doar în ţările CSI”, se arată în articol.


Svetlana Romanţova scrie în „Moldaskie Vedomosti” că peste o mie de protestatari adunaţi la finele săptămânii trecute în faţa Palatului Republicii au reuşit să-i convingă pe deputaţi să îşi revadă propunerea de a majora contribuţiile sociale ale salariaţilor de la şase până la şapte la sută, din contul micşorării sumei achitate de angajator. Ziarista îl citează pe Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Sindicale, care susţine că decizia Guvernului este indamisibilă, întrucât „în Republica Moldova contribuţiile la Fondul Social sunt de două ori mai mari decât în unele ţări CSI, pe când salariile sunt cele mai mici din regiune”.

Cotidianul „Adevărul” aminteşte că dispariţia Uniunii Sovetice a fost urmată de partajarea averii moştenite de fostele „republici-surori”. Procesul a demarat la finele anului 1991 şi nu s-a finalizat nici până astăzi. Fiecare ţară urma să primească o parte proporţională cu cota contribuţiei la Produsul Intern Brut al fostei URSS. După acest principiu a fost împărţit, de exemplu, parcul de vagoane şi trenuri al fostei Uniuni. Referindu-se la flota maritimă, ziariştii de la „Adevărul notează că Republicii Moldova i s-ar cuveni o flotă de 430 de nave, cu o capacitate totală de transportare de zece ori mai mare decât a României. Oficial însă ţara noastră n-a primit niciuna. Ministerul Transporturilor explică: „Celelalte state au refuzat să transmită Republicii Moldova navele maritime civile”.
XS
SM
MD
LG