Linkuri accesibilitate

În toate proiectele destinate dezvoltării resurselor umane, verificate de CE au fost găsite nereguli.


În Romania, două programe de finanţare ale Uniunii Europene sunt puse sub semnul întrebării. Premierul Victor Ponta a spus că nu ar fi fost înştiinţat în legătură cu această situaţie pe cai oficiale. Despre ce programe este vorba şi efect ar putea avea lipsa unor finanţări europene, mai multe de la corespondenta noastră la Bucureşti, Sabina Fati.

Premierul roman, Victor Ponta nu a negat informatia potrivit careia Bruxelles-ul urmeaza sa blocheze alte doua programe europene in valoare de 7 miliarde de euro, dupa ce in iulie s-a impotmolit Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, pe care Uniunea Europeana il finanta cu circa 3 miliarde si jumatate de euro.

Ministrul roman al Afacerilor Europene, Leonard Orban, spunea atunci ca in toate proiectele destinate dezvoltării resurselor umane, verificate de Comisia Europeana au fost gasite nereguli, care nu fusesera depistate de autoritatile romane. Principalele nereguli constatate se refera la conflictul de interese, fie ca este vorba despre proiecte desfasurate in familie, fie ca anumiti oficiali sau rude apropiate acestora desfasurau proiecte europene impreuna cu instituiile unde erau salariati.

O alta problema grava descoperita de inspectorii europeni este cea a salariilor foarte mari. Au fost depistate, de pilda, in programele strategice, adica in cele de peste 5 milioane de euro, unde din documente rezulta ca ponderea lefurilor era de 80 la suta din totalul fondurilor.

Comisia Europeana urmeaza sa blocheze pina la sfirsitul acestei luni inca doua programe: Transport si Competitivitate. Reprezentantii guvernului roman au aflat deja aceata veste, pe care urmeaza sa o comunice in mod oficial comisarul pentru dezvoltare regionala, Johannes Hahn, care l-a averitzat pe primul ministru acum o luna despre posibilitatea presuspendarii fondurilor pentru cele doua programe.

România nu are de fapt nici o strategie prin care sa foloseasca banii europeni, mai ales in acesti ani in care investitiile straine s-au diminuat foarte mult. In luna septembrie, de exemplu, rata reala a absobtiei fondurilor structurale a fost de 0,01 la suta.

Nici unul dintre guvernele care au condus România dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana nu si-a facut cu adevarat o prioritate din aceasta chestiune. Explicatia ar putea fi legata de atit de coruptia din sistem, cit si de neindeminarea oficialilor de a atrage bani. La nivel local exista unele povesti de succes, fiindca primarii sint direct interesati sa aduca bani pentru a fi realesi.

La nivel central, insa, lucrurile sint destul de diferite, fiindca pe banii europeni nu se poate nici lua, nici da comision si ca atare nici clientii si nici reprezentantii politici n-ar cistiga mai nimic, iar de ceea ce ar putea cistiga România sint prea putini interesati. Doar asa se explica de ce dupa cinci ani de la aderare, rata reala de absorbtie este de 5,5% si putin peste un miliard de euro plati directe pentru coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele sapte programe operationale (transport- 5,7 miliarde de euro, mediu -5,6 miliarde de euro, regional – 4,3 miliadrde de euro; resurse urmane -3,5 miliarde de eruo; cresterea competititivitatii – 2,55 miliarde de euro; dezvoltarea capacitatii administrative-208 milioane de euro si asistenta tehnica-170 milioane de euro).

Comisia Europeana a pus la dispozitia Romaniei 35 miliarde de euro pentru exercitiul bugetar 2007-2013, bani pe care Bucurestiul ii poate utiliza pina in 2015, daca filozofia ministrilor si a celorlalti oficiali de la nivel central se va schimba radical, pentru ca cei mai multi bani sint alocalti pentru transporturi, mediu si dezvoltare regionala. Deocamdata situatia este dramatica fiindca efortul de atragerea a fondurilor europene este afectat de intreruperea platilor pe cele cinci programe cu cele mai mari alocari de fonduri.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG