Linkuri accesibilitate

„Viaţa sub teroare. Aspectele sociale ale represiunilor”


Stalin cu pipa lui (desen de Victor Deni, 1930)

Stalin cu pipa lui (desen de Victor Deni, 1930)

Cu Valeriu Pasat despre o recentă conferință internațională de istorie desfășurată la St. Petersburg



Valeriu Pasat

Valeriu Pasat

Valeriu Pasat: „Începând cu 2008, în fiecare an are loc câte o conferinţă internaţională consacrată istoriei stalinismului în spaţiul ex-sovietic. Acuma, la 18-20 octombrie, la Sankt-Petersburg, a avut loc cea de-a 5-a conferinţă internaţională. Au participat 147, dacă nu greşesc, de savanţi, care se ocupă cu această temă atât din spaţiul ex-sovietic, cât şi din Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Italia, Franţa. În primul rând, s-a făcut o trecere în revistă a lucrărilor care au apărut de la cea de-a 4-a conferinţă până acuma. Şi această conferinţă a avut aşa o denumire: „Viaţa sub teroare. Aspectele sociale ale represiunilor”.

Europa Liberă: Totuşi în Rusia, am fost martori cu toţii, stalinismul cumva, dacă nu s-a reabilitat, s-a justificat. Reiese că acestea sunt două lumi paralele: politicul nu ţine seama de analizele savanţilor. În general, interacţionează aceste două planuri: descoperirile şi aprecierile pe care le dau savanţii, istoricii şi politicienii care se conduc de cunoscuta apreciere a publicului, care au citat o mass-media despre Stalin, care este un manager eficient?

Valeriu Pasat: „Aveţi dreptate, domnule Botnaru. Haideţi să facem o analiză, o retrospectivă ce s-a întâmplat cu 20 de ani în urmă. Dacă cu 20 de ani în urmă, 1% din populaţia Rusiei – mă refer la Rusia, s-a vorbit despre acest lucru la această conferinţă – credea în Stalin, să nu uităm că acuma îl avem pe Stalin pe primul loc şi 48% din populaţia Rusiei îl apreciază pe Stalin şi îl scot în prim plan.

Aveţi dreptate: sunt două lumi paralele, cu părere de rău. La această conferinţă s-a vorbit mai mult despre faptul că noi ştim de acuma cine este Stalin, dar trebuie să discutăm nu despre Stalin, dar despre stalinism, să vorbim despre urmările acestei politici, care a avut loc începând cu 1917. Au apărut foarte multe lucruri interesante referitor şi la rolul lui Vladimir Lenin în aceste represiuni care au avut loc. Acuma s-au scos la iveală şi toate crimele care au fost săvârşite de către Vladimir (Ulianov) Lenin.”

Europa Liberă: Domnule Pasat, dar fără de o condamnare juridică, ce valoare are oprobiul public pe care îl fac savanţii sau eventual politicienii?

Valeriu Pasat: „Instanţa, domnule Botnaru, mie îmi pare că trebuie să fie, în primul rând, populaţia ţării, fiindcă vedeţi ce s-a întâmplat şi la noi. De sus s-a dat indicaţie de a interzice secera şi ciocanul, dar timp de 20 de ani, indiferent de faptul că colegii mei din Moldova istoricii, au făcut un lucru titanic şi au scos la iveală multe lucruri interesante, care ar trebui să fie cunoscute, dar ele rămân cunoscute într-un cer îngust, între noi, istoricii.

Şi la această conferinţă s-a vorbit despre acest lucru, a propos, că cele mai cumpărate cărţi azi în Rusia sunt cele care îl slăvesc pe Stalin. Dar savanţi serioşi care lucrează pe bază de arhive, cu părere de rău, lucrările lor nu prea sunt vândute.

La noi îmi pare că ar trebui să fie o politică foarte clară: ce facem, cum mediatizăm această temă, fiindcă vedeţi că ea este mediatizată în funcţie de când sunt alegeri parlamentare şi care partid vine la guvernare. Trebuie să ne întâlnim cu oamenii, să discutăm, să avem întâlniri în şcoli, în colective de muncă. Şi expoziţia care va fi lansată în noiembrie la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie este un modest aport la elucidarea acestui adevăr.

Şi încă un lucru am vrut să-l spun pentru ascultătorii dumneavoastră: că eu am ieşit cu iniţiativa la acest forum de la Sankt-Petersburg şi am propus ca următoarea, cea de-a 6-a Conferinţă internaţională consacrată istoriei stalinismului, să aibă loc la Chişinău. Rămâne să discutăm cu autorităţile dacă vor accepta acest lucru, să ascultăm şi alte puncte de vedere.”

Europa Liberă: Domnule Pasat, dar, de fiecare dată când este abordat acest subiect, ies în faţă avocaţii, dezinteresaţi sau manipulatori de meserie, cu argumentele pe care le cunoaştem.

Valeriu Pasat: „Vedeţi, domnule Botnaru, cei care îl apără astăzi pe Stalin foarte bine înţeleg că Stalin a fost un criminal, dar pe ei îi aranjează aşa un tip de om, aşa un tip de conducător. Fiindcă cei care apără aceste fărădelegi care au fost sunt nişte oameni care nu s-au putut realiza în viaţă. Ei au fost mulţumiţi de sistemul care a fost, fiindcă sistemul le asigura un minim de viaţă. Şi aceasta este toată istoria acestor oameni.”

Europa Liberă: În aceste polemici apare şi un alt argument, după mine perfid: vezi, Doamne, regimul sovietic a făcut şi lucruri bune, cum ar fi alfabetizarea, industrializarea, electrificarea. Cum să reacţionăm la acest gen de argumente?

Valeriu Pasat: „Păi să nu uităm cum s-a făcut de exemplu, electrificarea, cum aţi numit-o dumneavoastră. Să nu uităm că staţiile acestea electrice au fost construite pe osemintele oamenilor, pe cei care au fost deportaţi sau condamnaţi şi forţaţi să lucreze la aceste obiecte internaţionale, stroiki veka, cum li se mai spunea pe timpuri.

Dar ce m-a mirat pe mine şi la această conferinţă e că au fost savanţi din Europa, care încearcă, aşa cum aţi pus dumneavoastră întrebarea, să găsească un echilibru. De exemplu, doamna Maria Ferretti din Italia sau Karl Schlögel din Germania au încercat să pună în prim plan şi realizările care au fost făcute de Uniunea Sovietică, dar colegii noştri istorici, cei care se ocupă profesional cu aceste lucruri nu prea au acceptat acest punct de vedere.”

Europa Liberă: De aici rezultă întrebarea firească, domnule Pasat: dacă, în general, regimul comunist sovietic a fost posibil fără componenta aceasta stalinistă, fără GULAG-uri?

Valeriu Pasat: „Nu, acest regim nu a putut exista, fără, să zicem aşa, elementul principal în politica acestui stat. Să nu uităm că şi Basarabia sau Ţările Baltice, care mai târziu au fost incluse în componenţa URSS-ului, au trecut toate prin ceea ce au trecut alte republici unionale, la începutul anilor ’20. Acest regim a lăsat o urmă foarte adâncă în conştiinţa oamenilor.

Să nu uităm, când a început colectivizarea în Moldova sovietică, de ce am avut aşa un blocaj din partea ţăranilor, care nu doreau să facă parte din aceste colhozuri, fiindcă ei ştiau foarte bine prin ce au trecut ţăranii din Rusia sovietică, la începutul anilor ’20, când au avut loc colectivizările forţate. Aşa că acest regim, repet, nu putea să existe fără represiuni. Să nu uităm că guvernul sovietic a declarat teroarea ca politică a statului. Aşa că nu noi am inventat aceste termen, teroarea, însă bolşevicii l-au inventat.”

Europa Liberă: De ce comuniştii de astăzi nu se desolidarizează foarte hotărât de acest regim?

Valeriu Pasat: „Păi comuniştii trebuie să-i mulţumească pe cei de la guvernare, care, cu părere de rău, nu au avut o politică clară de mediatizare a istoriei, liniştit, nu prin decrete şi nu prin hotărâri de Parlament. Dacă era altă politică, comuniştii de mult ar fi pierdut sau ar fi fost nevoiţi să îşi schimbe opţiunile, renunţând chiar şi la seceră şi ciocan, şi la alte lucruri care de acuma sunt depăşite de timp. Dar rămâne electoratul, care fără seceră şi ciocan... ei nu-şi imaginează altă viaţă.”
XS
SM
MD
LG