„În opt ani de zile ne-am transformat, pur şi simplu, într-o ţară de consum”

Ex-deputatul AMN, fostul ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, intervievat de Valentina Ursu, vorbeste despre anunțatul Congres al Partidului Popular din Moldova, la care a decis să adere împreună cu mai mulţi foşti membri ai Alianţei „Moldova Noastră”.

Europa Liberă: Alexandru Oleinic, fost deputat, fost ministru, în ultimul timp, foarte activ politician. Poate şi din simplul motiv că se insistă pe ideea creării unei formaţiuni politice. Domnule Oleinic, sunt atâtea partide în Republica Moldova, chiar mai trebuiesc partide?

Alexandru Oleinic: „Foarte mulţi oameni întreabă. Într-adevăr sunt mai mult de 35 de partide, de ce încă cineva trebuie să apară pe eşicherul politic şi să nu adere la alte partide existente? În primul rând, apariţia unei formaţiuni extraparlamentare este absolut necesară. Pentru că aşteptările faţă de unele evenimente de democratizare a ţării şi de venire a forţelor democratice la putere au fost foarte mari. Speranţele au fost foarte mari.

Desigur că, după opt ani de zile de guvernare comunistă, este foarte complicat de guvernat în ţară. Dar eu cred că greşeala cea mai mare e că nu a fost dată o notă, ca toată societatea să cunoască cum s-a luat ţara după 8 ani de zile de guvernare a comuniştilor. Deficitul bugetului care era în jurul la 10 miliarde de lei.”

Europa Liberă: S-a vorbit despre aceasta.

Alexandru Oleinic: „S-a vorbit, dar să fie nişte aprecieri concrete date şi
în Parlamentul Republicii Moldova, ca oamenii să afle că într-adevăr ţara, în opt ani de zile, a avut o stagnare totală.

În opt ani de zile, a plecat aproape un milion de oameni din ţară. În opt ani de zile, nu am avut posibilitate să atragem investiţiile necesare, care puteau să redreseze situaţia economică.

Noi nu am avut o strategie concretă de a folosi remitenţele care veneau de peste hotare. Noi, în opt ani de zile, ne-am transformat, pur şi simplu, într-o ţară de consum. Şi într-adevăr, în trei ani de zile este foarte complicat. Dar, din 2005, am vorbit despre foarte multe cazuri care nu s-au regăsit în nici un dosar. Noi nu avem informaţii despre ce s-a întâmplat la 7 aprilie.”

Europa Liberă: Dar cine ar trebui să dea răspuns la întrebarea ce a fost la 7 aprilie?

Alexandru Oleinic: „Toată responsabilitatea revine actualei guvernări, Alianţei pentru Integrare Europeană. Nu mi-am închipuit că noi vom putea ajunge să nu aflăm adevărul despre 7 aprilie. Ce s-ar fi întâmplat, dacă, la cele 60 de voturi, guvernarea comunistă de pe atunci – fiindcă de la 5 aprilie până la 29 iulie au guvernat comuniştii în ţară – ce s-ar fi întâmplat, dacă s-ar fi găsit votul cela? Unde ar fi fost astăzi guvernarea democratică?”

Europa Liberă: La puşcărie?

Alexandru Oleinic: „Fără doar şi poate, fiindcă comuniştii ar fi avut posibilitatea să ascundă toate ilegalităţile care au fost făcute în cadrul evenimentelor acelea. Fiindcă sunt cazuri concrete, adică noi avem cazuri concrete, noi avem oameni decedaţi, noi avem oameni maltrataţi. Noi avem dosare care au fost în camere de tortură. Toate sunt documentate.

De ce nu este dată o notă concretă la toate acestea? Să fim convinşi că istoria nu iartă asemenea greşeli şi se va petrece ca în regula fotbalului: dacă tu nu baţi, primeşti tu golul. Mai devreme ori mai târziu, societatea va da apreciere la evenimentele acestea, dar cel mai dur e că vor da o apreciere celor care nu au avut curaj să spună cine este vinovat. De aceea astăzi şi avem nevoie în ţară de o formaţiune, de o echipă politică.

Şi mie tare îmi pare straniu că actualii democraţi, care au luptat, pe parcursul atâtor ani de zile, pentru democratizarea ţării, nu tolerează critica, nu tolerează viziuni diferite decât ale lor, chiar şi în cazul domnului Cosarciuc, prim-ministrul comentează că a fost dat afară pentru organizarea protestelor.

Protestele au fost organizate de agricultori, de către Consiliul Naţional al Federaţiei Naţionale de Fermieri. Chiar nu e plăcut că motivarea pe care a anunţat-o domnul prim-ministru că, din cauza organizării protestelor, care sunt în contradicţie cu politica Guvernului dusă în agricultură. 65% din toată populaţia ţării astăzi activează în agricultură. Mai mult de 45% din produsul intern brut, direct, indirect, este format de agricultura. Şi noi chiar avem probleme în agricultură, fiindcă trebuie să avem o competiţie loială, trebuie să avem piaţă de desfacere, dezvoltare, trebuie să avem modernizare şi tehnologizare a unei ramuri atât de importante.


Pe fundalul creşterii cerinţelor globale faţă de produsele alimentare, chiar ar fi o variantă reală ca noi să dezvoltăm agricultura, o agricultură performantă. Şi aceasta au cerut-o agriculturii, ei n-au cerut altceva şi n-au făcut proteste care să dăuneze activităţii economice, să închidă drumurile, dar au procedat foarte paşnic. Netolerarea altor opinii este un semnal foarte prost. De aceea eu şi cred că în ţară, pentru a păstra măcar tendinţa de o democraţie în devenire, veritabilă pentru Republica Moldova, este necesar în ţară să apară o formaţiune politică nouă.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că dumneavoastră aţi vrea să vă identificaţi cu o a treia forţă în societate.

Alexandru Oleinic: „Eu nu aş considera că aceasta trebuie să fie o a treia forţă. Eu aş considera că aceasta trebuie să fie o forţă naţională care să aibă viziuni concrete: ce trebuie să se întâmple cu ţara aceasta în viitorii 15-20 de ani, care va fi modelul de dezvoltare economică al ţării acestea.”

Europa Liberă: Dar, din moment ce sondajele de opinie spun că, dacă duminica viitoare, ar avea loc alegeri parlamentare, electoratul ar vota practic pentru aceleaşi acţiuni care şi astăzi sunt în Parlament, ce şanse vă acordaţi, ca să ajungeţi în Parlament, la guvernare?

Alexandru Oleinic: „Totul depinde de activitatea pe care o va avea formaţiune în 2,5 ani până la scrutinul electoral.”

Europa Liberă: Domnule Oleinic, acum se discută foarte mult: a fi sau a nu fi AIE. Se va ajunge la alegerile parlamentare obişnuite sau ar putea să fie şi un scrutin parlamentar anticipat? Ce scenariu credeţi că e mai realist?

Alexandru Oleinic: „Eu cred că ar fi o greşeală foarte mare dacă Alianţa pentru Integrare Europeană nu va găsi mai departe consens în activitatea lor şi n-ar duce la capăt obligaţiunile pe care şi le-a asumat, pentru patru ani de guvernare. Ar fi o tragedie pentru toată Republica Moldova. Noi, de 21 de ani, căutăm calea, anunţând vectori diferiţi de dezvoltare a ţării, direcţia care acuma este declarată este corectă.”

Europa Liberă: Care direcţie?

Alexandru Oleinic: „Vectorul european. Integrarea europeană trebuie să fie ca un scop, ca o metodă de a ajunge la bunăstarea şi prosperitatea Republicii Moldova. Integrarea europeană trebuie să fie un model de dezvoltare.”

Europa Liberă: Dar cine şi-ar dori mai mult integrarea europeană: clasa politică sau cetăţenii? Cercetările sociologice ne arată că 50% din cei chestionaţi ar vrea să meargă Moldova spre UE, iar alte 50% să meargă Republica Moldova spre Uniunea Euroasiatică.

Alexandru Oleinic: „Este foarte problematic de a spune că integrarea în Comunitatea Europeană se va întâmpla în 15 sau 20 de ani. Noi trebuie să avem un model de dezvoltare aici, la noi acasă.”

Europa Liberă: Pe interior.

Alexandru Oleinic: „Pe interior.”

Europa Liberă: Deci, Moldova spre Est sau Vest?

Alexandru Oleinic: „Moldova trebuie să aibă un model de dezvoltare proprie. Şi atunci când noi vom deveni o ţară care într-adevăr are un nivel de producere normală, are un volum de producere competitiv... În şcolile noastre şi la facultăţile noastre, să avem copii care într-adevăr fac carte...”

Europa Liberă: Dar ce împiedică astăzi ca aceste lucruri să fie unele evidente în Republica Moldova?

Alexandru Oleinic: „Am analizat câţi studenţi care termină Universitatea Agrară ajung în câmpul muncii, după facultăţi. În primul an, 50% din copii abandonează domeniul. Din ceilalţi 50% care rămân, 50% pleacă peste hotare. Peste 3 ani de zile rămân 15-20%. Pentru ce noi cheltuim miliarde anual, pentru sistemul educaţional, dacă noi nu avem continuitate faţă de studenţii care termină facultăţile.”

Europa Liberă: Bine, acesta e un domeniu, educaţia. Alt domeniu?

Alexandru Oleinic: „Ştiinţa şi procesul tehnologic-inovaţional care trebuie să fie dezvoltat în mai multe domenii: agricultura, IT. E foarte important ca politicienii care vin la putere să-şi onoreze obligaţiunile pe care şi le asumă în campaniile electorale.”

Europa Liberă: Aşa spun toţi până a ajunge la guvernare.

Alexandru Oleinic: „Faptele trebuie să identifice oamenii şi politicienii care doresc şi vor să-şi aducă aportul la o schimbare în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum aţi proceda în relaţia cu Rusia, când e vorba despre asigurare ţării cu gaze şi energie?

Alexandru Oleinic: „Cea mai mare atractivitate a Rusiei desigur că este potenţialul lor de livrare a resurselor energetice şi piaţa de desfacere pentru Moldova, pe care noi, în ultimul timp, am cam pierdut-o. Piaţa Rusiei acuma, pur şi simplu, cere o mai mare calitate şi noi şi aici avem probleme.”

Europa Liberă: De ce nu s-a semnat până acuma acest acord privind livrările de gaze ruseşti către Moldova?

Alexandru Oleinic: „Flexibilitate a relaţiilor cu Rusia trebuie să fie. Noi nu putem spune anul acesta una, la anul altceva... Noi tot timpul încercăm să trecem accentele că relaţiile cu Rusia la noi se strică de aceea că noi nu acceptăm interesele Rusiei în Transnistria. Aici tot timpul ne axăm. Noi trebuie să scoatem problema aceasta. Noi trebuie să ne axăm pe problemele economice pe care le avem, inclusiv. Şi atunci va fi şi rezultat.”

Europa Liberă: Ce vrea Rusia de la Republica Moldova? Să o menţină în zona sa de influenţă?

Alexandru Oleinic: „Rusia niciodată nu a negat faptul acesta că doreşte
ca Moldova să rămână în spaţiul... Bine, noi suntem în multe spaţii comune cu Rusia, facem parte din CSI, avem multiple acorduri. Desigur că Rusia va încerca să influenţeze Moldova, ca să rămână mai atractivă, nu putem spune că mai influenţată de Rusia.

Dar trebuie să spunem foarte clar că Moldova are un vector de dezvoltare concretă care trebuie să fie apreciat. Cu Rusia este posibil să fie rezolvată orice problemă. Totul depinde de cum se duc negocierile. Ţările mici nu pot să influenţeze schimbările globale. Aceasta e îndeletnicirea ţărilor mari. Dar ţările mici trebuie să poată guverna deştept şi înţelept.”