In sprijinul eliberării Iuliei Timoșenko, un t-shirt pe o masă în cursul Congresului PPE de la București
La București, liderii PPE îl sprijină pe președintele Traian Băsescu
De la politica porților deschise, popularii europeni au trecut la necesitatea unei integrări mai profunde.
La București s-a încheiat congresul de două zile al Partidului Popular European, o asociație de partide de centru-dreapta din care face parte și partidul președintelui român, Traian Băsescu. Venită la puține luni după încercarea eșuată a guvernului român de a-l demite pe șeful statului, reuniunea la care au fost prezenți Angela Merkel, Jose Manuel Barroso și alții a fost în parte o demonstrație de solidaritate cu președintele român. Congresul a abordat însă și chestiuni politice pan-europene. Relatează de la București Sabina Fati.
Congresul PPE care a avut loc la Bucuresti s-a incheiat, dupa ce si-a ales o noua conducere, si-a schimbat programul, dar nu a clarificat citeva probleme care continua sa diferentieze Noua Europa, adica statele estice, foste comuniste, de Vechea Europa a statelor dezvoltate.
Astazi a fost aleasa conducerea Partidului Popular European - PPE, dupa ce aseara a fost reconfirmat in functia de presedinte belgianul
Wilfried Martens
Wilfried Martens, de 76 ani. Pentru prima data in conducerea acestui partid a fost ales si un reprezentant al Romaniei; este vorba despre fosta ministra a Transporturilor, Anca Boagiu, care a candidat pentru un fotoliu de vicepresedinte. Dupa 20 de ani in care platforma popularilor europeni nu a fost schimbata, la Bucuresti au avut loc adaptarile necesare: de la politica portilor deschise, popularii europeni au trecut la necesitatea unei integrari mai profunde.
Concluziile popularilor europeni dupa cele doua zile ale Congresului care a avut loc in capitala Romaniei, nu schimba, insa, deloc linia politica de pina acum a dreptei europene: inegalitatea dintre statele membre ale Uniunii Europene nu este sustenabila pentru viitor, este de parere presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso si, dupa cum a subliniat cancelara Germaniei, nu este dorita o Europa cu mai multe viteze.
Discursurile liderilor europeni au avut si un oarecare continut, dincolo de formalismul lor, punctind apasat atit intentiile de viitor, cit si linia ideologica. Premierul Ungariei, de exemplu, si-a indemnat colegii populari sa nu fie „elitisti, birocrati sau tehnocrati” si sa „reinnoiasca metodele democratice”, adaugind ca oponentii lor socialisti nu au stiut niciodata sa se adapteze la schimbari si daca ar fi fost dupa ei „Uniunea Sovietica ar fi continuat sa existe, statele Germaniei ar fi ramas separate si nu ar fi existat o Europa unita”.
Ieri seara, intr-un discurs destul de lung, Traian Basescu a reluat ideea ca Statele Unite ale Europei ar fi singura solutie pentru o integrare „profunda si accelerată” si le-a cerut celorlalti lideri europeni mai multa responsabilitate in citeva probleme complicate cum ar fi chestiunea romilor, care trebuie asumata si de statele de destinatie nu doar de cele origine, dar si alte subiecte care tin de libera circulatie a muncitorilor si in general de globalizarea inevitabila a continentului.
Poate mai curajos decit, presedintele României, sau doar mai sincer,
Premieurl Poloniei, Donald Tusk discutînd cu Angela Merkel, cancelarul german, alături de premierul britanic David Cameron la Bruxelles
premierul Poloniei, Donald Tusk si-a acuzat colegii populari de „fațărnicie” fiindca vorbesc despre „mai multa Europă”, dar in acelasi timp limiteaza accesul la Spatiul Schengen si construiesc un spatiu opus zonei non-euro, masuri care in cele din urma duc la mai putina Europa. Totusi fractura dintre statele Estice si cele Vestice nu a fost foarte vizibila la aceasta reuniune a popularilor, care, totusi, nu a luat in calcul faptul că, de pilda, România, care indeplineste criteriile tehnice inca de acum doi ani nu a primit o data de intrare in Spatiul de Libera Circulatie.
Nu au fost, asadar, incercari de rezolvare a problemelor pe care le are România in raporturile cu Uniunea Europeana, in schimb Traian Basescu a primit sprijin de la cei mai influenti lideri prezienti la Bucuresti in aceste zile, inclusiv de la cancelara Germaniei si de la presedintele Comisiei Europene.
Chiar mai mult decit atit, seful Popularilor Europenei a vorbit astazi, la conferinta de presa care a inchis lucrarile Congresului, despre necesitatea coabitarii intre majoritatea guvernamentala si presedintele României, precizind ca „ar fi o gresala sa se redeschida o actiune impotriva lui Traian Basescu”. Seful statului român a fost suspendat astă vara in incercarea socialistilor si liberalilor de a-l demite inainte de alegerile parlamentare care vor avea loc pe 9 decembrie, fiindca potrivit Constitutiei presedintele este cel care numeste primul ministru.
