Linkuri accesibilitate

De vorbă cu Lucian Boia, istoric al mentalităților, la Tîrgul Internațional de Carte de la Frankfurt.


Rubrica de Cultură și politică are astăzi o formă specială. Invitatul nostru este profesorul universitar Lucian Boia, un binecunoscut cercetător al istoriei mentalităților, aflat zilele trecute la Frankfurt, la Tîrgul Internațional de Carte, unde, la standul României, și-a prezentat volumul de interes și pentru lumea intelectuală germană, intitulat „Tragedia Germaniei 1914-1945” (Humanitas, 2012).

Cu această ocazie am stat de vorbă cu istoricul Lucian Boia, într-o discuție mai lungă, la o plăcută revedere, după ani de zile, cu un distins intelectual lucid, despre realitățile politice și culturale ale României de astăzi și despre relația istorică dintre România și Republica Moldova.

Lucian Boia: „Ceea ce cred este că România este o țară dereglată. A ieșit dereglată din comunism, nu s-a aranjat prea mult nici după aceea, dimpotrivă, și a intrat și în comunism cu diverse lucruri care nu erau chiar atît de bine puse la punct.

Fiindcă noi sîntem tentați acum să idealizăm perioada dinante de comunism, care și-a avut părțile ei excelente, dar și-a avut și marile ei întîrzieri: o fractură socială considerabilă, care a ușurat după aceea fenomenul comunist ș.a.m.d. România stătea foarte bine în unele privințe în anii '30, să spunem, la nivelul de sus, dar nu stătea de loc bine, stătea invers, la nivelul mai de jos. Din acest motiv și comunismul românesc a avut niște accente și mai penibile, dacă pot să spun, decît alte experimente comuniste din partea asta a Europei și am ieșit dereglați și în post-comunism. Încă odată, este o țară dereglată!

Eu mi-am propus recent să explic puțin prin istorie lucrurile astea. Am scris acum o cărțulie, care o să apară foarte repede, la Humanitas, pentru Tîrgul Gaudeamus, așadar, spre 20 noiembrie și cred că titlul va rămîne cel deocamdată provizoriu: „De ce este România altfel?

Dacă luăm evoluția istorică și stabilim o medie europeană, o medie virtuală, cred că sînt foarte multe diferențe față de media aceasta în ceea ce privește România; și uneori în tandemuri contradictorii. Toate țările sînt speciale, dar s-ar putea ca România să fie puțin „mai specială”...”

Europa Liberă: Cum sînt studenții astăzi, ce perspective au, cum îi vedeți formați și ce perspective de a modifica această situație nefericită?

Lucian Boia:
„Studenții nu știu dacă sînt așa de diferiți de la un deceniu
...există, din păcate, o mare neorînduială în viața intelectuală românească. Și o lipsă de exigență în ce privește selectarea valorilor....

la altul. Mai curînd decît despre studenți aș mai zice ceva - sigur că e vorba și despre studenți -, [există] din păcate un mare amestec, o mare neorînduială în viața intelectuală românească. Și o lipsă de exigență, o lipsă în ce privește selectarea valorilor.

E o confuzie pînă la urmă, e un amestec, un ghiveci, cum să-l numesc, intelectual, unde excelența, care există și ea, stă foarte ușor alături de impostură și nimeni nu pare capabil și poate nimeni nu se preocupă foarte mult pentru a încerca cel puțin să orînduim lucrurile.

Revenind cu gîndurile la ceea ce a întreprins Titu Maiorescu, ce au întreprins junimiștii în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Dacă citești „Contradirecții în cultura română” sînt lucruri care se potrivesc foarte bine cu insuficiențele culturii românești de astăzi și [Titu Maiorescu] are și un alt articol cu titlu foarte semnificativ, ce ar merita reactualizat măcar titlul, cu numele „In lături!”, articol publicat în 1886! „In lături!”, sigur, se referă la incompetență, la impostură, la superficialitate...

Or, acum, lucrurile sînt amestecate. Ați văzut și discuțiile din ultima vreme despre doctorate, pornind de la doctoratul lui [Victor] Ponta... Ponta nu este un fenomen izolat; s-a întîmplat treaba aceasta cu multe doctorate...”

Europa Liberă: Da, dar este un politician și se face adesea comparația cu Ungaria, unde președintele [acuzat de plagiat] a demisionat imediat...

Lucian Boia:
„Da, pînă la urmă, acolo s-a rezolvat situația, pe cînd la noi s-a căutat să se spună că este o chestiune extrem de complexă, care trebuie analizată de tot felul de comisii... Un lucru este evident: cînd copiezi, pur și simplu, zeci de pagini, ce mai trebuie să analizeze o comisie?”

Europa Liberă: A fost invalidată în fond o autoritate care ar fi trebuit să aibă greutate, cum este Senatul Universității...

Lucian Boia: „Dar ca să fiu echidistant politic și să citez o doamnă, fără a-i da neapărat numele, și din partea cealaltă a clasei politice - și o citez fiindcă mi s-a părut uluitor ce a putut să spună - după ce a fost și ea acuzată de plagiat, pentru un articolaș, nu era, mă rog, o teză de doctorat. [Ea] a răspuns așa, cu o ingenuitate extraordinară și cu un soi de inconștiență. A spus: «îmi cert prieteni, care mi l-au scris» și apoi a adăugat: «de asta nu m-am înscris la doctorat, mi-am dat seama că mă ocup cu altele și nu am vreme să îl fac și ar fi însemnat să-mi facă doctoratul prietenii și profesorii...» Ce să mai zici la asemenea reacții ale clasei politice?

Ca să-mi închei ideea, cu toate universitățile astea particulare, cred, mai în glumă mai în serios, că numai cine nu vrea să nu ajungă profesor universitar, nu ajunge. Că au ajuns atîția în poziții de profesori universitari...”

Europa Liberă: ...impostori...

Lucian Boia:
„Da, impostori și, oricum, chiar dacă nu sînt impostori toți, oameni care nu au totuși calitatea de a fi profesori titulari...” [...]

Europa Liberă: De la primul război mondial încoace, de la Unire, România a fost o problemă pentru Moldova. Acum, nu știu în ce măsură se poate erija într-un model politic și intelectual față de moldoveni... Cum vedeți aceste relații între R. Moldova și România?

Lucian Boia:
„Eu cred că, totuși, Republica Moldova se află într-o poziție aparte față de România. Sigur că trebuie făcut tot ceea ce se poate face La discuția pe marginea cărții prof. Lucian Boia la standul românesc al Tîrgului de la Frankfurt

La discuția pe marginea cărții prof. Lucian Boia la standul românesc al Tîrgului de la Frankfurt

pentru o apropiere culturală și pe alte planuri, dar nu cred că românii ar trebui să fie obsedați - și poate că nici nu sînt chiar atît de preocupați - de problema unei uniri efective. Cred că acolo totuși...

Dacă ar fi să dau un exemplu similar, Austria a devenit la un moment dat altceva decît Germania. Inițial era membru al Imperiului german, al statului german, iar acum este o altă națiune.

[Moldovenii] sînt totuși pe cale să-și contureze o națiune moldovenească proprie, apropiată în foarte multe privințe de România...

La noi sînt foarte sensibile temele astea naționale, imediat sare cineva în sus dacă spui o treabă care nu ar fi politic corectă din punct de vedere românesc.

Eu cred că ei sînt totuși pe cale să-și contureze o națiune moldovenească proprie, apropiată în foarte multe privințe de România, dar care nu e obligatoriu să fuzioneze cu națiunea română și cu statul român. Așa cred...

In plus, e un cocktail mai special la ei, cu toată minoritatea rusă, ucraineană; sigur, minoritate, dar o minoritate consistentă, care dă o anumită coloratură națională, culturală. Părerea mea este că e foarte bine ca raporturile să se strîngă, dar nu văd de ce am fi preocupați neapărat de o fuziune între cele două țări.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG