Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Comisia Naţională de Integritate (CNI) - cele mai importante două instituţii responsabile de combaterea corupţiei, rămân de mai multă vreme condamnate, parcă, să stea degeaba. Situaţie ideală - cum spun militanţii societăţii civile - pentru atleţii şi practicanţii mărunţi ai corupţiei şi asigurată de o clasă politică iresponsabilă. Cui convine şi ce efecte, proaste bineînţeles, poate avea vacanţa forţată a CNA şi CNI? Vom discuta în această dimineaţă cu Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova (CReDO), preşedinte al Consiliului Naţional pentru Participare.
Europa Liberă: Aşadar, un grup de organizaţii neguvernamentale, între care cea pe care o reprezentaţi, Institutul pentru Drepturile Omului, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, a publicat un text în care clasa politică este acuzată de menţinerea în stare de blocaj a activităţii CNA şi CNI. Înţelegem că parcă ar fi vorba de nişte spitale pentru tratarea unei boli grele a societăţii care sunt închise, însă, cu tot cu personal, în faţa pacientului… Pentru început şi pentru cei care încă nu s-au deşteptat suficient dimineaţa asta: care este – printr-o frază - menirea Centrului Naţional Anticorupţie şi a Centrului Naţional de Integritate?
Responsabilităţile acestei instituţii sunt în primul rând constatarea cazurilor de conflict de interese şi incompatibilitate, atunci când un funcţionar public are o anumită funcţie publică şi totodată promovează interese private şi aceasta este în detrimentul interesului public.
O altă situaţie care urmează a fi constatată este corectitudinea declaraţiilor de venituri ale funcţionarilor publici şi avem peste 22 de mii de declaraţii de acest gen în fiecare an. Acesta este mandatul Comisiei Naţionale de Integritate şi la momentul actual avem 5 membri numiţi, însă comisia nu este funcţională, pentru că nu este numit preşedintele Comisiei şi nu este angajat aparatul – peste 20 de persoane care ar trebui să muncească, să facă această meserie.
O altă instituţie este CNA, care este succesorul CCCEC; şi această instituţie este într-o stare incertă pentru că deja de aproape 3 săptămâni concursul public care a demarat şi s-a încheiat cu o decizie de numire a candidatului la funcţia de director selectat de o comisie parlamentară, însă Parlamentul se reţine şi nu-l numeşte în mod oficial, nu confirmă această decizie.
Funcţia acestei instituţii este să prevină şi să combată, să reprime fenomenul de corupţiei. Pentru om perioadă practic de trei săptămâni centrul este într-o stare în care nu poate să-şi exercite funcţiile sale în mod adecvat, pentru că colaboratorii acestei instituţii nu cunosc cine va continua să muncească, pentru că este nevoie de reangajarea lor. Aceasta este situaţia gravă cu „spitalele” – aceste două instituţii pentru combaterea fenomenului corupţiei.”
Europa Liberă: Organizaţiile semnatare pune responsabilitatea sau iresponsabilitatea pentru această situaţie pe seama întregii clase politice. Sugeraţi de fapt că în faţa pericolului de a avea nişte instituţii eficiente şi mai ales independente de combatere a corupţiei partidele – şi ale guvernării şi ale opoziţiei s-au solidarizat într-un mod de invidiat şi de neconceput înalte privinţe?
Sergiu Ostaf: „Constatăm o situaţie în care din cauza lipsei de voinţă, din cauză că lipseşte viziunea clară, că există probabil şi interese de altă natură, clasa politică în întregime, şi acum vorbesc despre PL, PD, PLDM, dar şi despre partidul de opoziţie, PCRM, care nu insistă să readucă acest subiect pe agenda Parlamentului, dar promovează alte subiecte pe agendă care probabil că nu au o implicaţie atât de puternică în realizarea funcţionării acestor instituţii, dar şi ceilalţi, deputaţii neafiliaţi din Parlament.
Prin urmare, tot spectrul politic contribuie la faptul că nu este numită conducerea ambelor instituţii şi nu este asigurată funcţionalitatea acestor instituţii. Şi putem deduce că politicienii nu sunt de acord cu asta, dar putem la fel deduce că această situaţie este în beneficiul funcţionarilor, a politicienilor ca aceste două instituţii să înceapă să activeze cât mai târziu. Dar din cauză că avem această reţinere, unele instituţii nu vor avea posibilitatea să înceapă să activeze nici măcar în următoarele 3-4 luni. Pentru că este nevoie, în cazul CNI, să fie creat aparatul corespunzător, să fie realizate anumite acţiuni de pregătire, pentru a analiza situaţiile în care este vorba despre conflicte de interese. Prin urmare aceasta este o culpă directă a clasei politice această întârziere şi este, cel mai important, în detrimentul interesului public.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, clasa politică şi aşa aere o reputaţie destul de proastă deja ca să şi-o mai demonizeze cu totul în continuare. Poate e loc aici şi de alte explicaţii, poate că în şovăielile lor partidele încearcă să se asigure că partenerii sau chiar adversarii politici nu vor folosi instituţiile controlate de oameni cu simpatii sau afilieri politice ca pe o măciucă pentru decimări?
Sergiu Ostaf: „Poate că ar avea sens şi această ipoteză, însă atunci când încercăm să înţelegem cum construim instituţiile autonome şi independente, pentru a realiza funcţiile atât de importante de combatere a corupţiei, trebuie să înţelegem că e important să construim instituţii care nu funcţionează la îndemâna politicului. Şi aceste instituţii au suficiente garanţii să producă rezultatele în interesul public.
În cele mai multe cazuri politicienii şi polurile acestea de influenţă în societate, ei înşişi sunt implicaţi în diverse situaţii de conflict de interese, de cazuri când promovează anumite interese în detrimentul interesului public. Prin urmare interesul este să construim, şi asta este cel mai important, să construim instituţii autonome, independente şi care ar putea să ne dea rezultate de constatare când politicienii promovează interesele departamentale şi personale şi aceste situaţii să fie rezolvate în interesul societăţii.”
Europa Liberă: Ce trebuie făcut urgent ca cele două instituţii să nu stea doar în vitrină, pentru admiratorii europeni ?
Sergiu Ostaf: „În primul rând desigur trebuie să realizăm confirmarea în funcţie a directorului care a fost rezultatul selecţiei în baza activităţii Comisiei parlamentare juridice pentru numiri şi imunităţi. Acest nou-vechi director ar trebuim să purceadă la reangajarea colaboratorilor, ar trebui parlamentul să voteze strategia de consolidare a CNA, care pune în aplicare celelalte pârghii de funcţionare a CNA.
Şi, totodată, Parlamentul ar trebui să decidă odată şi odată cine este preşedintele CNI şi aici opţiunea societăţii civile este ca să avem o candidatură depolitizată aici, o candidatură care se bucură de cea mai mare reputaţie în acest domeniu, din cei cinci membri care au fost deja votaţi în luna iunie. Reprezentantul societăţii civile va avea suficient suport şi credit de sprijin din partea societăţii civile pentru a realiza această funcţie. Şi CNI trebuie să angajeze aparatul, peste 20 de persoane care să înceapă să muncească, să vadă care este situaţia cu declaraţiile de venit. Asta este absolut urgent.
Totodată, observăm că în momentul în care avem această întârziere importantă în numirea şefilor acestor instituţii se fac responsabili şi anumiţi politicieni cu anumite declaraţii care în mod direct semnalează interesele lor vizavi de aceste două instituţii şi asta denotă faptul că aceşti reprezentanţi ai clasei politice demonstrează o interferenţă în activitatea instituţiilor publice şi contribuie în mod direct în întârzierea funcţionalităţii acestor instituţii, şi atunci procuratura ar trebui să se sesizeze şi să investigheze astfel de cazuri.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, ştiţi cum se spune: dacă toţi sunt răspunzători pentru o belea, nimeni nu e răspunzător. Explicaţiile căror actori politici vi se par mai puţin potrivite pentru această situaţie sau insistaţi pe o împărţire a vinei tuturor celora de pe scena politică?
Sergiu Ostaf: „Haideţi să constatăm faptele care au fost anunţate în mod public şi cunoaştem care a fost poziţia tuturor partidelor politice şi în cazul acestora chiar vreau să reiterez informaţia care există în spaţiul public. Cu toţii am auzit că Partidul Liberal revendică şefia la CNI, în lipsă de argumente, spunând că de fapt aceasta este o pârghie pentru PL şi eventualul candidat al PL de influenţa şi a asigura un echilibru în lupta aceasta politică.
Prin urmare, optica acestui partid este că CNI este o instituţie care o fi o pârghie de recompensă sau de echilibrare în lupta aceasta politică, ceea ce este absolut aberant. CNI este o instituţie care promovează interesul public şi constată conflictele de interese sau situaţia cu averile demnitarilor. Şi nu este un instrument de luptă între partidele politice. Deci, este o optică absolut greşită. Şi este absolut depăşită. Regretabilă este poziţia PL în acest sens.
Am văzut totodată că PCRM-ul este absent din această discuţie şi nu reafirmă importanţa revenirii la acest subiect. Celelalte partide, şi PD, şi PLDM, au anunţat opţiunea lor în favoarea candidatului societăţii civile, dar din păcate nu avem deocamdată o acţiune foarte fermă din partea acestor partide, pentru a promova acest subiect pe agenda parlamentară. Avem o întârziere nemaipomenită, deci suntem într-o restanţă absolută pe acest subiect.
Cu CNA situaţia este un pic diferită, dar în linii foarte mari situaţia nu diferă calitativ. Avem o întârziere şi avem efecte adverse asupra societăţii, adică avem un semnal de încurajare a fenomenului prin subminarea capacităţii CNA de a lupta cu acest fenomen.
