Linkuri accesibilitate

În municipiul Chişinău se ridică peste 75 la sută din construcţiile neautorizate.

Sute de cetăţeni îşi ridică în fiecare an acareturi, fără să le pese de lege. Unii o fac din neştiinţă sau ignoranţă, alţii sfidează intenţionat statul de drept. În haosul urbanistic din ultimii ani, autorităţile au reuşit rareori să demoleze construcţii ilegale, aşa cum o cere legea. Cele mai multe construcţii sunt ulterior legalizate chiar de către autorităţile locale chemate să combată astfel de ilegalităţi sau prin procese de judecată.

Dezvoltatorii din domeniul construcţiilor pun problema ilegalităţilor, devenită cronică în ultimii ani, pe seama birocraţiei şi a corupţiei din sistemul de autorizaţii. Cetăţeanul simplu nu se descurcă cu multitudinea de acte şi cerinţe care se impun la o construcţie, iar cei mulţi îşi rezolvă cu şpagă orice problemă, spune Sergiu Afanasiu, şef la o companie de construcţii:

“Cunosc mai multe cazuri, în unul, de exemplu, pe documente era imobil cu 3 etaje, dar s-au construit şase etaje. Primăria a sesizat Inspecţia în construcţii, Poliţia şi aşa mai departe, dar omul s-a adresat în instanţa de judecată care i-a autorizat construcţia, el a venit şi le-a pus în faţă decizia, iar ei s-au conformat. Şi iată aşa cetăţeanul şi-a legalizat construcţia. Acuma e finisată şi dată în exploatare. Poţi să-i ceri funcţionarului de la primărie să respecte legea, dar trebuie şi mai departe tot lanţul acesta să fie puternic, însă tot timpul se găseşte veriga slabă, unde am apelat, am plătit şi am rezolvat întrebarea. Şi atunci noi, care încercăm să fim corecţi, ne revoltăm de atâta nedreptate”.

22 mii de construcţii ridicate cu încălcarea legii au fost legalizate prin procese de judecată în ultimii ani. Cifra a fost avansată recent chiar de Vlad Filat, care s-a arătat nemulţumit de amploarea fenomenului legalizării construcţiilor ilegale. Îngrijorarea este împărtăşită şi de inspectorii din construcţii, care susţin că legislaţia ambiguă lasă loc pentru legalizare atât instanţelor de judecată, cât şi administraţiilor publice locale. Astfel, un consiliu local, printr-un proces-verbal, le permite celor care au construit fără autorizaţie să intre ulterior în legalitate, chiar dacă inspectorii în construcţii se opun. În consecinţă, sunt recepţionate multe construcţii ridicate pe domeniul public, pe reţelele inginereşti, cu abateri de la documentaţia de proiect, precum şi fără actele de execuţie a lucrărilor, spune şeful Inspecţiei Stat în Construcţie, Vasile Radu:

“Nu este nicăieri în acte legislative sau hotărâri de guvern menţionat că construcţiile neautorizate se legalizează , dar unele administraţii publice locale fac nişte decizii ale consiliul local unde prevăd proceduri de legalizare, dar, justificat prin lege, nu este nicăieri”.

Chiar şi aşa fenomenul ar putea fi contracarat dacă toţi cei care trebuie să sancţioneze ar reacţiona când o construcţie pornită samavolnic sau cu încălcarea regulilor de utilizare şi exploatare este în fază incipientă, susţine şeful Inspecţiei Stat în Construcţie, Vasile Radu:

“De la începerea construcţiei până la constatarea infracţiunii sunt 7 instituţii abilitate care au pârghii de a face nu fac, este inspectorul de sector care trebuie să urmărească ceea ce se întâmplă în sectorul său, apoi pretura şi alţii. Dacă acestea ar acţiona chiar de la început, când omul numai a adus materialele de construcţii, s-ar putea de demolat, dar nu când este pus acoperişul”.

Fenomenul construcţiilor ilegale a luat amploare mai ales în municipiul Chişinău, unde se ridică peste 75 la sută din construcţiile neautorizate şi numărul acestora în ultimii ani este în creştere. În capitală, unele persoane îşi permit să construiască ce vor şi unde vor şi pot avea norocul să rămână nepedepsiţi. Chiar dacă legea prevede demolarea construcţiilor ilegale, şeful Inspecţiei în Construcţie recunoaşte că până acuma această prevedere a funcţionat doar în cazul unor chioşcuri sau garaje ridicate ilegal pe domeniul public sau a unor garduri şi anexe neînsemnate. De cele mai multe ori, decizia este contestată în instanţă, găsindu-se tot felul de argumente juridice pentru a împiedica demolarea. Mai mult, până acum autorităţile nu au reuşit să demoleze construcţiile nici măcar atunci când ilegalitatea era constatată prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, cum a fost în cazul Valea Farmecelor unde peste 100 de case au fost construite ilegal în regiunea menajeriei din Chişinău. Din nou Vasile Radu:

„Am încercat încă în 2009, în Valea Farmecelor, un cartier mai sus de Grădina Zoologică. Au fost multe prescripţii şi decizii de judecată sunt definitive, unele construcţii au fost legalizate prin judecată, dar nici până azi executorii nu pot executa demolarea”.

Inspectorii în construcţie spun că în ultimii ani s-a reuşit simplificarea procedurii de autorizare şi perfectare a actelor necesare pentru demararea construcţiilor, dar încă se lasă aşteptată adoptarea în forul legislativ a mai multor modificări la legislaţie, între care interzicerea legalizării sub orice formă a construcţiilor nesancţionate şi înăsprirea pedepselor.

Statisticile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor arată că în anul trecut, pe teritoriul Republicii Moldova, au fost ridicate 861 de construcţii neautorizate. Suma amenzilor aplicate pentru construcţiile ilegale în anul trecut a constituit 1 mln. 33 mii şi doar 7 dintre construcţiile ilegale au fost demolate.
XS
SM
MD
LG