Linkuri accesibilitate

Față de design-ul atractiv al standurilor Cehiei, Poloniei, Georgiei, sau organizarea metodică a celui al Ungariei, standul României lasă o impresie de lipsă de concept.



In Germania, la Frankfurt pe Main, și-a închis ieri porțile cunoscutul Tîrg Internațional de Carte, la care au fost prezente anul acesta nu mai puțin de 7000 de firme (edituri și companii legate de mediul cărții). Nu și cele din Republica Moldova, absența literaților de la Chișinău, fiind o excepție ce a stîrnit mirare printre editorii și scriitorii. O agendă culturală cu Victor Eskenasy.

Ediția 2012 a celui mai mare Tîrg Internațional de Carte din Europa s-a desfășurat și anul acesta în parametri obișnuiți, cu mii de companii, edituri, firme de înaltă tehnologie informatică interesate de carte, sute de prezentări și expuneri, zeci și zeci de scriitori adresîndu-se cititorilor de pe podiumurile canalelor de televiziune și ale radiourilor culturale germane sau lansîndu-și cărțile la standurile naționale, totul încununat în ultima zi, duminică, prin acordarea Premiului cărții germane pentru romanul anului și a celui și mai prestigios, al editorilor de carte și librarilor germani.


Premiul Păcii al editorilor de carte la Tîrgul de la Frankfurt i-a fost înmînat scriitorului disident chinez Liao Yiwu, care în discursul pronunțat duminică a condamnat conducerea Chinei pentru „suprimarea sîngeroasă” a criticii, în special după masacrul din Piața Tiananmen din 1989 și a criticat Occidentul pentru ce a definit drept ipocrizie. „Pretutindeni în lume - a spus Liao Yiwu, opinia prevalentă este că dezvoltarea economică din China va aduce cu ea reformele politice ce vor face dintr-o dictatură o democrație”.

La ceremonia premierii, la care a participat și președintele Germaniei, Joachim Gauck, Gottfried Honnefelder, președintele Asociației Editorilor și Librarilor Germani, a declarat că Liao, azi în vîrstă de 54 de ani și ale cărui scrieri sînt interzise în China „a restaurat o voce a poporului țării sale ce suferă din cauza represiunii și a opresiunii”.

Liao a concentrat atenția presei germane asupra sa, după ce sîmbătă, într-un interviu acordat săptămînalului „Der Spiegel l-a calificat pe recentul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, Mo Yan, drept un „poet de stat”, apropiat de regimul comunist.

Dacă aminteam de parametri obișnuiți, în ce privește cantitatea și calitatea cărții și a prezentării ei la standurile Tîrgului de la Frankfurt, cel care l-a vizitat în ani succesivi nu poate totuși trece cu vederea efectele vizibile ale crizei financiare internaționale, ce se răsfrîng și asupra lumii cărții.

Mai mult ca în anii trecuți, editorii anglo-saxoni și francezi, în special, au ales să fie reprezentați, cu excepția unor mari grupuri editoriale faimoase, de distribuitorii lor europeni și germani, în standuri grupînd mai multe edituri, și au transportat și afișat mai puțină carte și mai mult material publicitar. Și interesul zecilor de mii de vizitatori germani, în cele două zile cînd Tîrgul a fost deschis publicului, s-a concentrat pe halele prezentînd carte germană, lumea fiind rară în spațiile rezervate anglo-saxonilor, francezilor sau italienilor.

Lumea est și central-europeană nu și-a modificat nici stilul, La standul georgian

La standul georgian

nici prezența, nici conceptele de prezentare, editorii unguri, cehi și polonezi strălucind de departe, urmați ca eleganță și interes de baltici și cîteva din republicile fostei Iugoslavii.

Standul românesc, așa cum mi-au confirmat-o opiniile mai multor vizitatori, rămîne unul extrem de discutabil atît în ce privește conceptul prezentării (majoritatea cărților aruncate anul acesta într-un soi de „acvarii” care celor de aici le dau impresia proastă a unui fel de talcioc, bric-à-brac), cît și a selecției....

Față de design-ul atractiv al standurilor Cehiei, Poloniei, Georgiei, sau organizarea metodică a celui al Ungariei, standul României lasă, indiscutabil, o impresie proastă, de lipsă de concept. Ca deobicei, de la standul românesc a lipsit acel tip de carte ce îi interesează cu adevărat pe numeroșii emigranți (cartea pentru copii de exemplu, pentru a menține limba română vie într-un mediu ce practică intensiv integrarea) și pe universitarii germani (dicționare și instrumente de lucru de folosit în activitatea de zi cu zi cu studenții).

In mod interesant, mai multă lume, între care tineri din mediul universitar, și-au exprimat vocal uimirea și regretul atît față de absența editorilor din R. Moldova cît și de lipsa, anul acesta, a unor cărți moldovenești la standul românesc.
XS
SM
MD
LG