Linkuri accesibilitate

Aureliu Busuioc, Congresul Diasporei, fracțiunea neafiliaților.


Trecerea la cele veşnice a prozatorului, poetului şi dramaturgului Aureliu Busuioc e o mare pierdere pentru societatea noastră. „Să nu-l uităm” este îndemnul redactorului şef de la „Jurnal de Chişinău” Rodica Mahu:

„Aureliu Busuioc a fost un prieten al „Jurnalului de Chişinău”. Mă consider o favorită a sorţii că l-am cunoscut, am colaborat, mi-a permis să-l redactez. Ne-am întreţinut în îndelungi discuţii de cele mai multe ori telefonice, pe cele mai diferite teme. De fapt, nu erau nişte dialoguri cu subiecte fixe, erau mai degrabă nişte digresiuni niciodată divagaţii oricât de improvizate ar fi fost. Replicile sale adevărate lame gillette care disecau fenomene, vicii, specimeni ce mult ne vor lipsi. În forfota şi în dute-vin-ul redacţional apelul său venea parcă atemporal, cu a sa voce inconfundabilă, în Basarabia postbelică mai are cred că aşa o rostire cred că doar domnul Valentin Mândâcanu, o vorbire românească plină, miezoasă, eufonică.”

Săptămâna care se încheie a fost marcată şi de cea de-a cincea ediţie a Congresului diasporei. Modul în care a fost organizat acesta i-a lăsat un gust amar directoarei „Ziarului de Gardă” Alina Radu:

„Nu ne-a fost clar cine exact vine, de ce vine, nu s-a anunţat prea devreme programul acestui congres ca să înţelegem şi noi ca nişte reporteri pe cine vom cunoaşte şi ce putem să aflăm. Cu atât mai mult am văzut că au venit mai puţini invitaţi decât a fost planificat şi probabil de cât a fost bugetat, şi probabil de cât a fost cheltuit deja pe bilete şi pe alte chestiuni financiare. Şi am încercat să aflăm de la mai multe instituţii cât s-a investit în acest congres, câţi bani publici au fost planificaţi şi cheltuiţi şi ne-a fost foarte greu să aflăm. Colac peste pupăză, congresul a demarat cu probleme care probabil trebuiau să fie soluţionate cu ani în urmă. Mă refer la discuţii interminabile despre limba română şi invitaţi la congres care au venit pe bani publici să spună şi să insiste că limba română se numeşte altfel. nu ştiu dacă ar fi trebuit cheltuită resursa publică pentru persoane care îşi manifestă şovinism sau neînţelegerea faţă de o etnie şi un popor. Dar sper că membrii diasporei care au participat la congres revin acolo în ţările Europei şi ale Americii şi lansează o nouă şi frumoasă cooperare cu cei rămaşi acasă.”

Referindu-se la ședința parlamentului de vineri, redactorul şef de le ziarul „Cuvântul” din Rezina Tudor Iaşcenco, crede că dacă şi s-ar forma o fracţiune a neafiliaţilor, aceasta nu va schimba raportul de forţe în parlament:

„Ei care raport de forţe … Vin ai noștri, pleacă ai noştri, noi rămânem tot ca proştii. Sunt aceeaşi oameni care au umblat până acum cu fofârlica. Au fost până acum împreună acolo (în PCRM) şi acum încearcă să meargă pe altă cale, au văzut că se scufundă corabia lui Voronin şi încearcă să rămână la suprafaţă. Ei pot fi înţeleşi, dar nu va putea fi înţeles electoratul dacă îi va susţine în continuare. Eu sper că dacă vor ajunge la alegeri ei cu partiduţul lor sau cu ce încearcă să facă nu vor aduna suficiente voturi şi se vor duce la fund, aşa cum trebuia demult să se întâmple, nici să nu mai apară pe eşichierul politic”, a fost opinia redactorului ziarului regional „Cuvântul” Tudor Iaşcenco.
XS
SM
MD
LG