Linkuri accesibilitate

Datoria externă s-a majorat de trei ori faţă de anul 2001 (Timpul)

Ziarul „Adevărul” face o constatare surprinzătoare: moldovenii continuă să-şi vândă organele, chiar dacă medicii şi procurorii afirmă că fenomenul, care a luat amploare la începutul anilor 2000, este pe cale de dispariţie. „În multe sate din Moldova, zeci sau poate sute de ţărani - pentru că nimeni nu i-a numărat - îşi duc zilele numai cu un rinichi. Alţii sunt gata să le păşească pe urme, doar ca să pună un ban grămadă. Îşi fac toate analizele ca să-şi convingă cumpărătorii, de obicei străini, că sunt perfect sănătoşi, plasează anunţuri pe internet şi aşteaptă să fie contactaţi”, se arată în articol. Procurorii spun că până la începutul anilor 2000 membrii reţelelor criminale îşi racolau victimele fără a se teme că ar putea fi traşi la răspundere. Şi asta pentru că până atunci în Codul Penal nu exista noţiunea de trafic de fiinţe umane.

Cotidianul „Timpul” notează că datoria externă brută a Republicii Moldova a constituit 5442,61 mln. dolari la sfârșitul anului 2011. Potrivit unui comunicat al Băncii Naționale (BNM) datoria externă anul trecut s-a majorat cu aproape 14 la sută față de anul 2010 și este de trei ori mai mare față de valoarea înregistrată acum zece ani. Prin urmare, datoria externă pe cap de locuitor constituie circa 1530 dolari. În articol se mai arată că peste jumătate din valoarea datoriei externe, circa 3401,12 mln. dolari, reprezintă împrumuturi pe termen lung, în timp ce restul - 2041,49 mln. dolari - constituie creditele comerciale neachitate, datoria istorică pentru importul de resurse energetice, angajamentele neonorate la scadență la serviciul împrumuturilor externe, depozitele bancare.

La o lună de la schimbarea conducerii Biroului Migraţie şi Azil, persoanele care ajung în contact cu acest birou, inclusiv investitori şi reprezentanţi ai acestora din R.Moldova se plâng în continuare de birocraţia şi corupţia din sânul instituţiei. „S-a schimbat directorul, dar au rămas aproape aceleaşi persoane în celelalte funcţii”, afirmă ei, într-o scrisoare, remisă „Ziarul de Gardă”. De partea cealaltă, Olga Poalelungi, directoarea Biroului admite că în cadrul instituţiei există probleme, însă cere timp şi cazuri concrete pentru a putea redresa situaţia. „În 2-3 săptămâni, nu se poate de schimbat totul absolut. Lucrăm şi la schimbarea blocului de documente care se prezintă, pentru a evita formularul pe hârtie, care fiind semnat sau fiindu-i aplicată o ştampilă udă, face posibile anumite estorcări”, susţine Olga Poalelungi.

Tot săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” notează că ancheta privind elucidarea misterului din jurul diplomelor de Bacalaureat false depistate în procesul de admitere la studii în România pare să fi ajuns în impas. La începutul lunii septembrie, Ministerul Educaţiei din România anunţa că, în procesul de admitere la studii universitare în România au fost depistate 13 diplome false la elevi basarabeni. Tot atunci, Ministerul Educaţiei din Republica Moldova promitea o anchetă internă a trage la răspundere vinovaţii. Ce avem la o lună de la acel scandal? Ministerul Educaţiei aruncă mingea în terenul Procuraturii Generale şi a Centrului Naţional Anticorupţie. Procuratura Generală spune la rându-i că a trimis materialele către CNA. Cei de acolo susţin însă că, din 1 octombrie nu au dreptul să întreprindă nicio măsură procesual penală, pentru că, nimeni de la CNA nu este încă numit în funcţie.
XS
SM
MD
LG