Linkuri accesibilitate

Maia Sandu: Ne propunem să facem investiţii consolidate în şcoală


Maia Sandu, noul ministru al educaţiei

Maia Sandu, noul ministru al educaţiei

Noul ministrul al educaţiei în dialog cu Valentina Ursu.


Europa Liberă: Cineva odată îmi spunea că pentru învăţământul naţional trebuie un audit internaţional.

Maia Sandu: „Da, eu cred că pentru sistemul educaţional trebuie să avem un audit foarte bun, pentru că resursele pe care le cheltuim noi în educaţie sunt enorme, chiar dacă în valoare absolută ele sunt mici, în valoare relativă sunt mari. Avem cheltuieli raportate la PIB 8%.”

Europa Liberă: Alocate învăţământului.

Maia Sandu: „Alocate învăţământului.”

Europa Liberă: Pentru prima dată aud o asemenea constatare, că resursele sunt mari.

Maia Sandu: „Resursele sunt mari, cum am spus, raportate la PIB. Pentru că, dacă luăm în valoare absolută cât cheltuim noi pentru un copil, în medie, 600 de dolari şi,
Nu putem să cerem pentru educaţie să cheltuim jumătate din produsul intern brut...

dacă comparam cu resursele care se cheltuie în ţările din Europa Centrală, între 5.000-6.000 dolari, desigur că noi nu suntem acolo. Dar nu trebuie să ieşim din context: deci, avem o situaţie, avem un produs intern brut. Nu putem să cerem ca pentru educaţie să cheltuim... ştiu eu, jumătate din produsul intern brut.”

Europa Liberă: Dar, ca să gestionaţi judicios aceşti bani, ce trebuie, în primul rând?

Maia Sandu: „Resursele pe care le avem trebuie să le cheltuim eficient, dar şi să le administrăm corect. Pentru că există 2 dimensiuni aici. Avem un sistem ineficient, avem spaţii care se utilizează la capacitate de 50%, pe care le încălzim, le întreţinem, de bine de rău, dar oricum cheltuim acolo bani, întreţinem cadre, din păcate, acolo unde nu avem suficienţi copii. Şi, din acest motiv, nu ne permitem să investim aceste resurse, aşa limitate cum sunt, pentru alte scopuri, ca să îmbunătăţim calitatea. Dar mai este un aspect. Este aspectul administrării corecte a surselor. Atunci când ele sunt alocate după destinaţie, trebuie să ne asigurăm că ele se folosesc după destinaţie. Este aspectul când procurăm servicii sau bunuri, ca să avem un proces transparent de achiziţii publice, ca să obţinem cele mai bune servicii sau bunuri, la cel mai bun preţ oferit de piaţă. Şi aceste lucruri se întâmplă în majoritatea instituţiilor de învăţământ.”

Europa Liberă: V-am întrebat despre felul cum au fost organizate achiziţiile, cum s-au câştigat tenderele, pentru că în jurul acestor probleme sunt foarte multe discuţii. Şi foarte multe semne de întrebare.

Maia Sandu: „Sunt de acord cu dumneavoastră şi am văzut şi eu multe sesizări în presă despre calitatea autobuzelor. Am auzit discuţii despre cum achiziţionăm noi editarea de manuale noi. Şi tocmai din acest motiv, primul lucru pe care l-am făcut,
Acolo unde au fost depistate nereguli, vom transmite materialele mai departe, la organele abilitate. Scopul nostru este să asigurăm corectitudine, să fortificăm capacităţile ministerului, inclusiv pe această dimensiune de administrare corectă a banilor...

când am ajuns la minister, am solicitat un audit financiar-contabil şi un audit pe achiziţiile publice. Rezultatele nu sunt foarte îmbucurătoare. Aceste nereguli, care au fost depistate, ţin parţial de lipsa de profesionalism a unor funcţionari ai ministerului.”

Europa Liberă: Aceasta ar fi o scuză.

Maia Sandu: „Dar probabil există şi alte explicaţii. Eu nu pot să mă pronunţ. Acolo unde au fost depistate nereguli, vom transmite materialele mai departe, la organele abilitate. Scopul nostru este să asigurăm corectitudine, să fortificăm capacităţile ministerului, inclusiv pe această dimensiune de administrare corectă a banilor. Pentru că ministerul administrează resurse enorme, în jur de 1 miliard de lei. Sunt banii care merg pentru instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei. Şi vrem să asigurăm un proces foarte transparent, pentru toate achiziţiile publice, rapoarte financiare care vor fi făcute public. Pentru ca toată lumea să poată să vadă ce se întâmplă cu banii publici. Şi vom încerca să impunem aceleaşi reguli şi la instituţiile din subordine pentru că avem şi şcoli, în special, cele din sectorul vocaţional, unde au fost depistate nereguli. Am văzut aceasta în rapoartele reviziei financiare.”

Europa Liberă: Pentru că aţi amintit de acest ultim caz referitor la achiziţionarea autobuzelor. Totuşi aţi vărsat lumină? Ce s-a întâmplat? Pentru că se mediatizează foarte pe larg subiectul că, chipurile, aceste mijloace de transport ar fi fost achiziţionate la preţ dublu.

Maia Sandu: „Poate să se expună doar organul abilitat. Ceea ce a depistat revizia financiară este că lipsesc anumite acte din dosarele pe aceste achiziţii. Urmează ca organele abilitate să se expună.”

Europa Liberă: Cum arată astăzi şcoala în Republica Moldova?

Maia Sandu: „Şcoala arată nu foarte diferit de cea pe care am lăsat-o eu foarte mulţi ani în urmă. Şi lucrul acesta nu mă bucură. Pentru că ar fi trebuit să arate altfel. Poate aceasta este doar o părere superficială. Am să ajung să cunosc lucrurile mai bine. Cu siguranţă, la nivel de infrastructură, nu arată mai bine. Şi aici trebuie să lucrăm. Ne propunem să facem investiţii consolidate în şcoală. Aceasta presupune investiţii în infrastructură, în formarea profesorilor, echipare, în special, partea cu tehnologiile informaţionale este o prioritate pentru noi. Pentru că chiar acolo unde nu reuşim să venim cu investiţii majore, să schimbăm de la A la Z şcoala, cred că, dacă aducem tehnologiile informaţionale, putem
Dacă aducem tehnologiile informaţionale, putem să facem o schimbare mare...

să facem o schimbare mare, pentru că dăm copiilor o sursă alternativă de informaţie şi putem să le schimbăm, în general, atitudinea faţă de şcoală.”

Europa Liberă: Dacă e să vă citez pe dumneavoastră, când aţi ajuns în această postură, aţi declarat că veţi continua reformele, dar veţi schimba multe reguli inclusiv la bacalaureat. Promiteţi un BAC mai uşor în 2013?

Maia Sandu: „Eu vreau să promit un bacalaureat care este prietenos elevilor. Deci, nu vrem să avem o evaluare stresantă, pentru că, într-un mediu stresant, nimeni nu creează şi noi ne dorim elevi care creează. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că avem o problemă cu copiatul. Şi vom încerca să venim cu o soluţie tehnică.”

Europa Liberă: O soluţie tehnică... Alta decât a fost vara trecută, pentru că ne amintim foarte bine... s-au trimişi poliţişti să caute telefoane mobile, iar apoi celor prinşi cu mâţa în sac li s-a mai dat o şansă, apoi încă o şansă. Ce învăţătură s-a dat celor care vin la anul?

Maia Sandu: „Poliţiştii nu pot să ne ajute să creăm această atmosferă prietenoasă la examene. De aceea noi vom încerca să folosim, probabil, sa folosim echipamente
Poliţiştii nu pot să ne ajute să creăm această atmosferă prietenoasă la examene...

tehnice. Dar suntem la etapa la care lucrăm asupra proiectului. În primul rând, noi avem ideile noastre la minister, dar trebuie să consultăm lumea. Pentru că foarte multă lume a trecut prin acest proces, în calitate de elevi sau în calitate de profesori.”

Europa Liberă: Sau părinte.

Maia Sandu: „Sau părinte. Lansăm acuma un proces participativ. Vom discuta cu tot felul de părţi interesate. Inclusiv pe proces. Dar şi pe conţinut. Pentru că altă întrebare este dacă conţinutul evaluărilor corespunde cu ceea ce învaţă elevii la şcoală. Şi doi: dacă aceste conţinuturi reflectă obiectivul nostru de a evalua competenţe şi nu cunoştinţe. Venim cu acest concept la sfârşitul procesului participativ care, probabil, că va mai dura 2-3 luni, perioadă în care trebuie să examinăm şi fezabilitatea acestei propuneri, a aspectului tehnic în special.”

Europa Liberă: Astăzi e devreme să vorbim despre un sistem educaţional şi cetăţeni competitivi?

Maia Sandu: „Cetăţeni competitivi? Probabil, într-un anumit context. Ar nu suficient de competitivi la nivel de ţară, pentru că cu siguranţă noi avem copii acasă, dar şi peste hotare. Veţi găsi moldoveni care lucrează la bănci de investiţii, care lucrează în organizaţii transnaţionale şi au poziţii foarte bune. Cu siguranţă, la creşterea lor profesională a contribuit şi sistemul nostru de învăţământ.”

Europa Liberă: E un segment mai mic totuşi.

Maia Sandu: „E un segment mult mai îngust. În acelaşi timp, dacă reuşim să pregătim câţiva copii, în felul acesta, înseamnă că avem de unde învăţa. Înseamnă că avem experienţă şi la noi acasă. Nu trebuie doar să ne inspirăm din experienţa internaţională. Dar la nivel de ţară trebuie să lucrăm foarte mult, ca să devenim competitivi la nivel de individ şi de ţară.”

Europa Liberă: Putem înţelege că valul reformei profunde în educaţie va începe după adoptarea Codului Educaţiei?

Maia Sandu: „Reformele au început, cel puţin, la anumite trepte. Ele trebuie continuate, trebuie monitorizate foarte riguros şi corectate pe parcurs. Pentru că nu există soluţii scrise în cărţi pe care putem să le preluăm. Trebuie să intensificăm
Codul Educaţiei doar vine să ne acorde un suport normativ, legal pentru reforme. Şi îl vom promova împreună cu Strategia Educaţiei la care se lucrează acum...

reformele pe anumite dimensiuni. Pe altele suntem abia la început de cale, cum ar fi reforma în învăţământul universitar. Codul Educaţiei doar vine să ne acorde un suport normativ, legal pentru aceste reforme. Şi îl vom promova împreună cu Strategia Educaţiei la care se lucrează acum. Pentru că eu aşa înţeleg lucrurile: avem o viziune care se expune într-o strategie, avem un Cod al Educaţiei care vine cu acest suport legal-normativ. Şi avem o foaie de parcurs, un plan de implementare, pe termen mediu, în care se scriu toţi paşii pe care trebuie să-i întreprindem.”

Europa Liberă: Eu, ca părinte, cum să fac diferenţă între o instituţie bună şi alta codaşă? Eu sunt mamă de 2 copii, am pretenţia să spun că odraslele mele frecventează o şcoală de elită, dar nu sunt sigură că e alegerea cea mai potrivită. Cum fac diferenţa?

Maia Sandu: „E o întrebare foarte relevantă. Dacă vă uitaţi la experienţa internaţională, acuma se fac tot felul de clasamente ale şcolilor, anume ca să le ofere părinţilor o posibilitate să se informeze. Sigur, există tot felul de întrebări şi la aceste clasamente. Cred că trebuie să introducem mai multă transparenţă. Trebuie să începem cu administraţia şcolilor, cu fortificarea capacităţii de administrare a şcolii. Aici mă refer şi la managementul resurselor umane. Şi la managementul financiar. Administraţia şcolii trebuie să ştie cum să-şi utilizeze resursele eficient ca să îşi poată permite să atragă resurse bune umane. Să menţină aceşti profesori. Cum să investească în echipamente. Toate lucrurile acestea care contribuie la crearea unei şcoli bune, ţin, în foarte mare parte, de administrarea şcolii. Sigur e şi o problemă de câţi bani se alocă acestor şcoli şi aici tot trebuie să îmbunătăţim această formulă de finanţare. Eu am o idee pe care aş vrea să încercăm să o pilotăm.”

Europa Liberă: Care e ideea?

Maia Sandu: „Ideea este să încercăm să introducem în formula de finanţare un aspect care ţine de performanţă. Şcolile care înregistrează performanţe mai mari să poată să
Să încercăm să introducem în formula de finanţare un aspect care ţine de performanţă. Şcolile care înregistrează performanţe mai mari să poată să obţină mai mulţi bani de la stat...

obţină mai mulţi bani de la stat. Ar fi doar o parte a acestei formule de finanţare. Şi, când vorbesc de performanţă, nu mă refer la faptul că vom compara şcolile de la Chişinău cu şcolile din spaţiul rural, pentru că nu ar fi corect. Mă refer la faptul că şcolile trebuie să arate în dinamică performanţă. Avem o situaţie de bază de la care pornim şi, dacă se arată această performanţă în timp, atunci aceste şcoli ar trebui să fie motivate.”

Europa Liberă: Cum se stabileşte astăzi care sunt cele mai bune cadre didactice?

Maia Sandu: „Avem un regulament de atestare, care stabileşte rigorile pentru profesori, care sunt condiţiile, ce fel de formări ar trebui să treacă ei ca să ajungă la un anumit nivel sau altul.”

Europa Liberă: Dar nu sunt nişte formalităţi?

Maia Sandu: „Probabil că sunt formalităţi. Chiar nu am ajuns să discut prea mult la acest subiect. Iarăşi ceea încercăm noi să facem şi vom reuşi, dacă vom aduce în şcoli tehnologiile informaţionale este să punem profesorii într-un sistem de comunicare informaţională prin care ei să poată să facă schimb de experienţă şi să înveţe uni de la alţii. Să aducem această învăţare la distanţă, să o facem accesibilă pentru toţi, ca să nu trebuiască să vină omul la Chişinău neapărat să facă un curs. Nu zic că toate pot fi făcute la distanţă. Sunt mai multe elemente care ar trebui să fie incluse în acest proces de formare a profesorului.”

Europa Liberă: Admiteţi că la moment s-a creat un mic conflict între generaţiile de profesori?

Maia Sandu: „Da, admit. Problema pregătirii pedagogilor este una foarte serioasă. Şi porneşte de la faptul cum motivăm noi profesorii şi cine merge astăzi la această specialitate, că nu avem concurs foarte mare. Şi nu întotdeauna notele celor care merg la aceste specialităţi sunt încurajatoare. Nu vreau să generalizez. Dar avem o problemă acolo. Respectiv avem puţini doritori de a merge la pedagogie. Dar avem şi o problemă de îmbătrânire a cadrului didactic.”

Europa Liberă: Mulţi sunt foarte supăraţi pe minister că a apărut şi această restricţie referitor la vârsta de pensionare. Foarte multe nemulţumiri există pentru că, pe o anumită perioadă de timp, când multe cadre tinere din domeniul educaţiei, au luat calea pribegiei, au mers peste hotare, ei au fost colacul de salvare. Şi astăzi ei cred că li s-a întors spatele.

Maia Sandu: „Sunt de acord. În acelaşi timp, nu este o restricţie pentru administraţia şcolii să angajeze în continuare profesorii care sunt de vârstă pensionară. Este doar un
Până la urmă, trebuie să menţinem cei mai buni profesori în sistem...

drept care le-a fost amintit. Până la urmă, trebuie să menţinem cei mai buni profesori în sistem. Desigur, este o vârstă la care omul fizic nu-şi mai poate îndeplini funcţiile.”

Europa Liberă: Şi apoi şi tânărul specialist vrea şi el ore mai multe. Chiar în cadrul ultimei şedinţe de Guvern, premierul Filat amintea că foarte multe supărări vin din partea tinerilor specialişti care se pomenesc că nu au ore suficiente. Nu au ore, nu au salariu.

Maia Sandu: „Este adevărat. Este foarte greu să atragem tinerii, în special, la sate. În acest scop, a fost lansat acest program de suport. Noi am analizat puţin datele pe care le-am obţinut din teritoriu şi am aflat că, în majoritatea cazurilor, aceşti profesori tineri sunt asiguraţi, cel puţin, cu un salariu. Acuma, dacă acesta este mult sau puţin, putem să discutăm. În acelaşi timp, ne-am uitat peste cifre ce se întâmplă atunci când acest
20% din tinerii profesori pleacă după 3 ani, atunci când expiră subvenţia de la stat...

program de suport expiră. Şi undeva în jur de 20% din aceşti tineri pleacă după 3 ani, atunci când expiră subvenţia de la stat. Cum ziceam eu, problema e mai serioasă pentru care nu avem o soluţie foarte bună, la care ne gândim. Pentru că, dacă vrem să atragem tineret şi noi vrem să atragem tineret bun, trebuie să avem un sistem de motivare şi sistemul de motivare include şi aspectul material. Deci, un salariu, ca ei să ştie că vor avea un salariu decent.”

Europa Liberă: Care e cel mai mic şi cel mai mare salariu?

Maia Sandu: „E mic. Deci, în jur de 2000 lei. Ce vroiam să spun e că trebuie să avem un sistem de motivare care ţine şi de aspectul material, dar nu numai. Şcoala trebuie să fie interesantă pentru copii, dar trebuie să fie interesantă şi pentru pedagogi. Probabil aici avem mai mult spaţiu, pentru că, când vine vorba de salarii, spaţiul nostru nu este foarte mare. Noi avem 125.000 de cadre didactice. Şi, dacă raportaţi numărul acesta la numărul populaţiei ocupate, în afara sectorului public, pentru că de acolo vin taxele şi de acolo se formează salariile, este un raport care ne defavorizează. Atâta timp cât produsul intern brut nu este foarte mare, nu putem să contăm foarte mult pe creşteri
Guvernul a venit cu creşteri salariale, chiar şi atunci când situaţia bugetară nu era foarte bună...

salariale. Dar e preocuparea noastră, Guvernul a venit cu creşteri salariale, chiar şi atunci când situaţia bugetară nu era foarte bună. Eu vorbesc de situaţia în care am putea să majorăm dramatic salariile, să facem atractivă profesia de pedagog. Trebuie să găsim soluţii. Şi trebuie să recunoaştem că educaţia este şi ea parte a sistemului. Deci, noi trebuie să avem resurse financiare. Dar, în acelaşi timp, şi noi trebuie să contribuim, pentru că noi pregătim aceşti specialişti care ar trebui să fie foarte buni, să creeze locuri de muncă, să deschidă afaceri şi să crească economia ţării. Şi atunci, dacă ar creşte economia ţării, am putea să reinvestim banii în educaţie. E un cerc vicios şi avem şi noi rolul nostru în ruperea acestui cerc vicios.”

Europa Liberă: Am auzit voci care spuneau că Ministerul Educaţiei ar trebui să devină ministerul strategic nr. 1 în Republica Moldova. Dar Guvernul trebuie să aibă la dispoziţie o largă paletă de mijloace să combată corupţia şi evaziunea fiscală. E o problemă?

Maia Sandu: „Ba da. Corupţia este o problemă pentru toată societatea şi în educaţie la fel. Corupţia e o preocupare majoră pentru noi. Şi noi vom reacţiona la toate cazurile care sunt depistate şi vom ruga mass-media în continuare să ne ajute. Dar posibilităţile noastre sunt limitate, într-un fel, pentru că, dacă nu se includ şi părinţii să ne susţină în această luptă, păi sunt participanţi, într-un fel, la această afacere şi administraţia şcolilor, nu avem cum să reuşim. Ceea ce încercăm noi să facem pe termen scurt, este
Sunt categorii de plăţi care se fac prin asociaţiile părinteşti care nu pot să dispară, pe care nu poate să le preia statul în întregime acum. Şi trebuie să recunoaştem acest lucru, dar trebuie să le facem transparente...

să facem un studiu al acestor costuri neformale, cel puţin, în educaţie şi să încercăm să le transparentizăm pe cele care merită să fie transparentizate. Deci, sunt categorii de plăţi care se fac prin asociaţiile părinteşti care nu pot să dispară, pe care nu poate să le preia statul în întregime acum. Şi trebuie să recunoaştem acest lucru, dar trebuie să le facem transparente, să se ştie care sunt ele. Şi sunt plăţi care nu ar trebui să existe. Pentru acelea ar trebui să introducem interdicţii. E o problemă pe termen lung şi care ţine de toată societatea.”

Europa Liberă: Şi de mentalitatea societăţii, cred că, în primul rând. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa, amintea că, începând cu anul viitor, cu 1 ianuarie, profesorii universitari nu vor mai consideraţi bugetari, iar instituţiile de învăţământ superior vor avea autonomie financiară. Pe de altă parte, aşa, din culise, am auzit chiar de la acei care conduc aceste instituţii că le-ar fi un pic frică.

Maia Sandu: „Noi suntem la etapa la care discutăm această reformă. Şi autonomia financiară este doar un mic element dintr-o reformă mai mare, la care lucrăm.”

Europa Liberă: Vedeţi că autonomia, autofinanţarea presupun nu numai drepturi, dar şi o enormă responsabilitate.

Maia Sandu: „Da, este adevărat. Dar, în acelaşi timp, aceste resurse care până acum erau catalogate ca resurse publice, la drept vorbind, nu erau resurse publice, erau acumulate din contractele studenţilor. În acelaşi timp, este foarte important ca să asigurăm transparenţă maximă a administrării acestor resurse. Pentru că, atunci când cineva merge să-şi aleagă o facultate, o instituţie superioară de învăţământ, trebuie să
Autonomia financiară a universităţilor este doar un mic element dintr-o reformă mai mare, la care lucrăm...

poată să vadă de ce resurse dispune această instituţie şi cum le investeşte. Le investeşte pentru pregătirea cadrelor, pentru a aduce profesori din străinătate, pentru deschiderea de laboratoare sau, ştiu eu, pentru alte lucruri, să construiască spaţii… Autonomia financiară desigur că vine cu responsabilităţi şi prima responsabilitate este cea de administrare corectă. Ca administrarea să fie corectă, trebuie să existe transparenţă maximă.”

Europa Liberă: În Moldova ar fi peste 40 de instituţii de învăţământ superior. Pentru un stat aşa de mic, cu o populaţie atât de mică, sunt foarte multe aceste instituţii. Sau ele vor falimenta de la sine, dacă nu-şi vor putea gestiona bine activitatea?

Maia Sandu: „Cred că este inevitabilă o consolidare a acestor instituţii. Spun acest lucru din două motive. Unul este factorul demografic. Noi suntem în scădere şi pe numărul de elevi, şi pe numărul de studenţi, respectiv avem mai puţin studenţi, este mai greu să asigurăm o sustenabilitate financiară şi o dezvoltare a acestor instituţii, dar şi planul nostru să creştem rigorile. Scopul este să creştem calitatea şi în învăţământul superior. Respectiv, avem mai multe idei. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să instituim un organ de acreditare şi evaluare a instituţiilor. Acest organ urmează să-şi
Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să instituim un organ de acreditare şi evaluare a instituţiilor...

înceapă activitatea chiar de la 1 ianuarie în 2013. Desigur, ne va lua ceva timp, ca să avem o instituţie consolidată, dar acesta este primul pas. Trebuie să vorbim şi de o eventuală evaluare externă de calitate, pentru a asigura credibilitate, dacă aceste instituţii vor să atragă studenţi din afara ţării, din regiune, pentru că doar astfel vor reuşi să se menţină, în contextul reducerii numărului de studenţi pe intern. Au nevoie să fie recunoscute la nivel european ca instituţii bune şi de calitate.”

Europa Liberă: Cum reacţionaţi, când se spune că sistemul de învăţământ este unul vicios, pentru că încurajează obţinerea de diplome şi nu de cunoştinţe?

Maia Sandu: „Cred că la noi diplomele se obţin uşor. Vreau să întreb câţi din studenţii noştri fac şcoala aici aşa cum se face peste hotare, de la şase dimineaţa până la 12 noaptea. Singura întrerupere este masa de 15 minute şi cu 2-3 week-end-uri libere pe tot parcursul anului. Vreau să greşesc, dar am sentimentul că nu multă lume învaţă aici,
La noi diplomele se obţin uşor. Câţi din studenţii noştri fac şcoala aici aşa cum se face peste hotare?...

aşa cum se învaţă peste hotare. Noi trăim într-o lume a concurenţei acerbe. Nu putem să ne permitem un mod lejer de viaţă şi de studii. Trebuie să fim competitivi, asta nu e uşor să obţinem.”

Europa Liberă: Aţi fost deja întrebată dacă va continua să se studieze în şcoli istoria românilor. Aţi răspuns la această întrebare?

Maia Sandu: „În planul-cadru este scris care este denumirea istoriei şi nu înţeleg de ce trebuie să discutăm în continuare.”

Europa Liberă: De ce? Pentru că sunt anumite formaţiuni politice, preponderent extraparlamentare, dar şi parlamentare, care acuză Ministerul Educaţiei că încalcă Constituţia, când decide să editeze noi manuale de istorie a românilor…

Maia Sandu: „Bine, eu cred că acesta este un subiect mai mult politic. Noi trebuie să
Istoria românilor - este un subiect mai mult politic. Noi trebuie să ne îngrijim ca şi conţinutul acestei materii să fie unul corect...

ne îngrijim, ca şi conţinutul acestei materii să fie unul corect şi să ne asigurăm ca elevii noştri să însuşească bine acest conţinut. Astea sunt preocupările noastre, mai puţin vrem să participăm în dezbaterile politice.

Europa Liberă: Am mers în zona de sud a Republicii Moldova. Predarea limbii române în şcolile alolingve lasă de dorit şi aceasta o spun chiar alolingvii. Şi se zice că studierea şi promovarea limbii de stat ar trebui să fie printre primele în lista priorităţilor Guvernului.

Maia Sandu: „Sunt de acord. Şi eu m-am bucurat să aud de la dumnealor că ar vrea să studieze limba mai bine şi noi la moment lucrăm la un plan de măsuri care ar trebui să vină să susţină acest obiectiv.”

Europa Liberă: Trebuie mulţi bani pentru aceasta?

Maia Sandu: „Nu cred că trebuie foarte mulţi bani. Nu pot să-mi amintesc exact care sunt costurile. Cred că sunt acceptabile. Le vom discuta iarăşi foarte curând, vom veni sa facem discuţii publice pe acest plan.”

Europa Liberă: Faptul că aţi mai luat un viceministru a trebuit?

Maia Sandu: „Este un minister care are responsabilităţi foarte mari. În acelaşi timp, avem multe funcţii, pe care eu le consider improprii unui minister, de exemplu, faptul că procurăm, achiziţionăm, cărbune pentru şcolile din subordine. Astea nu sunt exact politici. Deci, cum spuneam, avem multe funcţii improprii. O să încercăm să facem o
Avem multe funcţii improprii. O să încercăm să facem o analiză funcţională...

analiză funcţională şi să vedem care funcţii pot fi delegate şi care trebuie să rămână la minister. Dar între timp, şi chiar fără aceste funcţii improprii, avem de supravegheat un sector enorm. Vom iniţia mai multe schimbări, dar avem nevoie de resurse şi avem nevoie de resurse bune.”

Europa Liberă: Printre politicile educaţionale, prioritare care ar fi?

Maia Sandu: „E mai greu, pentru că dacă ne uităm la fiecare treaptă de învăţământ trebuie să facem câte ceva. La treapta preşcolară trebuie să asigurăm accesul. Asta este, probabil, singura dimensiune unde construim, pentru că acolo nu au existat sau au dispărut aceste instituţii preşcolare şi acolo avem nevoie în continuare să construim, ca să asigurăm accesul tuturor copiilor Avem o diferenţă de acces în spaţiul rural şi urban de 30 %. În acelaşi timp, şi în spaţiul urban, avem o problemă. Aici, probabil, trebuie să încercăm să vedem dacă putem atrage sectorul privat, în acordarea de aceste servicii. La nivelul instituţiilor primare şi secundare, acolo trebuie să se producă
La nivelul instituţiilor primare şi secundare, acolo trebuie să se producă o schimbar...

o schimbare, deci această eficientizare nu se face de dragul economisirii banilor. Aceşti bani trebuie să meargă pentru îmbunătăţirea calităţii. Şi aici trebuie să arătăm cum aceşti bani contribuie la îmbunătăţirea calităţii. Este o reformă mai dificilă. La nivelul învăţământului vocaţional, iarăşi e o reformă, pe care nu putem s-o amânăm sau s-o evităm, pentru că economia naţională, la moment, în structura în care o are, depinde de calitatea acestor specialişti, care vin din sistemul vocaţional. Toţi aceşti investitori străini, dar şi cei autohtoni au nevoie de cadre profesionale, care trebuie să vină din acest sector şi eu cred că reforma vocaţională este una dintre puţinele, care poate fi realizată totuşi pe termen scurt şi mediu. Nu este o reformă pe termen foarte lung, cum ar fi cea primară şi secundară. Şi învăţământul universitar, tocmai am vorbit... Cred că trebuie să prioritizăm la fiecare treaptă, dar nu putem să prioritizăm între trepte.”

Europa Liberă: V-aţi gândit cumva şi la o modificare curriculară? Trebuie o modificare curriculară?

Maia Sandu: „Curricula este o chestie care trebuie modificată încontinuu, pentru că se schimbă rigorile vieţii şi atunci trebuie să ne asigurăm că noi mergem în pas cu aceste schimbări. V-am spus că noi am participat şi vom participa în continuare la aceste
Facem analiza evaluărilor să vedem în ce măsură curricula noastră corespunde curriculei internaţionale...

evaluări internaţionale. Şi acum facem analiza recomandărilor acestor evaluări să vedem în ce măsură curricula noastră corespunde curriculei internaţionale. Până la urmă, obiectivul este să educăm competenţe, nu doar cunoştinţe ca elevii noştri să le poată aplica, să fie utile pentru viaţa lor de mai departe.”

Europa Liberă: Foarte mulţi copii şi profesori, şi părinţi spun că totuşi îi oboseşte pe elevi această curriculă. Mai degrabă e o povară uneori decât o atracţie pentru copil de a face carte.

Maia Sandu: „Am auzit şi eu acest lucru din discuţiile cu profesorii şi cu părinţii, şi tocmai de aceasta trebuie să vedem dacă decongestionarea ei e încă un obiectiv, pentru că se vorbeşte că a fost decongestionată curricula. E o chestie pe care o discutăm.”

Europa Liberă: Deci este loc pentru mai bine.

Maia Sandu: „Sunt sigură că este loc pentru mai bine.”

Europa Liberă: Să vă întreb în calitate de ministră: optimizarea în educaţie este un cuvânt, care trebuie să sperie sau, din contra, care trebuie să încurajeze?

Maia Sandu: „Optimizarea presupune o situaţie mai bună. Cred că noi trebuia să
Trebuia să îmbunătăţim condiţiile în şcolile de circumscripţie, înainte să începem procesul optimizării...

îmbunătăţim condiţiile în aceste şcoli de circumscripţie, înainte ca să începem procesul, dar procesul a fost tergiversat.”

Europa Liberă: De aia şi v-au învinuit unii că trebuia încă din primăvară să cunoască
foarte bine fiecare comunitate ce se va întâmpla cu şcoala.

Maia Sandu: „Despre această reformă se vorbeşte din 2005. Şi dacă o începeam atunci, şi dacă pilotam reforma de atunci, aveam suficient timp, ca să analizăm rezultatele acestei pilotări. Şi, cum spuneam, să începem să facem investiţii în şcolile care vor rămânea, aceste şcoli de circumscripţie, pentru că atunci ar fi fost mult mai uşor, ca să convingem toată lumea că luăm elevii de la o şcoală mai puţin bună şi-i ducem la o şcoală mai bună. Acum urmează să corectăm acest lucru şi să investim în aceste şcoli, să fie clar unde este
Scopul reformei este calitatea, nu economisirea banilor pe educaţie...

calitatea şi care este scopul reformei. Scopul reformei este calitatea, nu economisirea banilor pe educaţie. Aceşti bani într-adevăr vor fi folosiţi mai eficient, dar ei rămân în educaţie. Ei nu merg pentru alte sectoare. Acesta este mesajul principal.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG