Are Republica Moldova o altă soluţie decât să încerce să negocieze amânarea aplicării unei înțelegeri energetice cu Uniunea Europeană, până îşi lămureşte relațiile cu furnizorul rus de gaze naturale Gazprom? Experţii de la Asociaţia de Politică Externă, care au descris astăzi în cadrul unei conferinţe avantajele integrării energetice cu UE, s-au văzut nevoiţi să răspundă şi la această întrebare. Liliana Barbăroşie are amănunte.
Dacă Chişinăul ar pune în practică neschimbate înţelegerile cu UE pe subiectul energetic, în 2016 „Moldovagaz” ar putea doar să importe în Republica Moldova gazele naturale ruse, iar de distribuţia şi furnizarea acestora ar urma să se ocupe alte entităţi economice şi juridice.
În rezultat, „Gazprom”-ul nu ar mai deţine un monopol absolut pe piaţa moldovenească.
Este ceea ce încearcă să evite din răsputeri monopolistul rus şi motivul din care nu acceptă de luni de zile să încheie un nou acord cu Chişinăul privind furnizarea de gaze pentru următorii câţiva ani.
Acum două săptămâni, după o întâlnire la Ialta cu Dmitri Medvedev, premierul Vlad Filat a anunţat că Chişinăul va solicita Bruxelles-ului o amânare a înţelegerilor energetice iniţiale cu UE şi nici faptul că emisarul de la Chişinău al UE, Dirk Shuebel, a lăsat de înţeles că derogarea nu este nici o noutate, nici ceva inacceptabil la nivel european nu a slăbit criticile dure aduse premierului în urma acestui anunţ.
Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, crede însă că Chişinăul procedează corect, măcar şi pe motiv că are nevoie de o relaţie lipsită de tensiuni cu Federaţia Rusă pentru a avansa în negocierile cu UE:
„Există semnale că guvernul s-a asigurat de anumit sprijin pentru a obţine statut de candidat la integrare în UE. Pentru aceasta e nevoie de reforme profunde, iar pentru reforme e nevoie de calm şi concentrare pe acest obiectiv. Implicarea într-o dispută cu Gazprom asupra acestui pachet energetic ar însemna să ne concentrăm pe această dispută, iar Federaţia Rusă ar putea să ne îngreuieze implementarea politicilor chemate să ne apropie de UE. ”
Şi Alexandru Baltag, expertul APE care, prezentând astăzi un studiu despre impactul unei eventuale aderări la Comunitatea Energetică Europeană, a vorbit despre un şir de avantaje, de la creşterea securităţii energetice până la favorizarea investiţiilor în sector, este de părere că în acest moment, Republica Moldova nu are altă soluţie decât să amâne integrarea energetică europeană şi să aştepte cu ce se va încheia disputa ruso-europeană pe subiectul preţului gazelor livrate de Gazprom. Gazprom este în prezent obiectul unei anchete la nivel european şi dacă monopolistul rus va fi găsit vinovat de încălcarea concurenţei, el ar putea fi somat să-şi modifice formula de calculare a tarifelor impuse ţărilor europene:
„O decizie nefavorabilă Gazprom va fi un precedent foarte mare şi foarte serios. Nu în zadar autorităţile ruse au interzis companiei să ia vreo decizie fără a o coordona cu Kremlinulo. Se ştie de exemplu că Lituania merge în paralel şi a atacat Gazprom-ul în tribunalul internaţional. Aşa că dacă se va pronunţa o hotărâre în defavoarea Gazprom, va urma o reacţie în lanţ.”
Ar putea totuşi concesia Chişinăului legată de amânarea pachetului Energetic III grăbi încheierea unui acord între Federaţia Rusă, în particular Gazprom, şi Republica Moldova privind livrarea gazelor naturale, ba la un preţ mai mic decât cel de acum, aşa cum speră Chişinăul? Victor Chirilă este mai degrabă sceptic şi iată de ce:
„Cred că actuala situaţie se va prelungi şi la anul, când intrăm într-o nouă campanie, iar Federaţia Rusă mă îndoiesc că va ceda un astfel instrument de influenţă asupra jocului politic din Republica Moldova. Să sperăm însă că nu va fi aşa,” ne-a spus Victor Chirilă.
