În Romania preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat recent că serviciile secrete autohtone ar juca „un rol din ce în ce mai puternic”, iar premierul Victor Ponta intenţionează sa schimbe instituţiile care controlează serviciile de informaţii. În Romania, dezbaterea despre scoaterea acestor servicii de sub influenţa politicului este una de lungă durată. Mai multe, de la Sabina Fati:
Seful Senatului României, liberalul Crin Antonescu este de parere ca guvernele de la Bucuresti „sint destul de timorate” de serviciile secrete. Fara sa explice in vre-un fel de ce executivul ar fi atit de intimidat de structurile speciale, liderul liberalilor a readus in dezbatere eterna dilema a legaturilor care exista intre politica si serviciile secrete. In discutie este vorba despre SRI (Serviciul Roman de Informatii) si SIE (Serviciul de Informatii Externe).
Atit premierul roman, Victor Ponta, cit si seful Senatului, Crin Antonescu au abordat in ultimele zile aceasta problema, plecind de la ideea ca cele doua servicii de intelligence sint subordonate presedintelui, nu parlamentului. Directorul SRI a declarant ca nu vede de ce ar trebui schimbat ceva ce functioneazabine, dup ace a inteles ca liderii coalitiei de guvernamint ar vrea sa scoata de sub comanda presedintiei aceste structuri si sa le treaca definitiv sub parlament.
Sefii SRI si SIE fac parte din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) condus de Presedintele Romaniei, dar in acelasi timp in parlamentul de la Bucuresti exista comisii separate de supraveghere a celor doua servicii. E adevarat, pe de alta parte, ca Parlamentul nu are capacitatea de a verifica o structura speciala, oricare ar fi ea, iar acest lucru este valabil in majoritatea statelor democratice. Serviciile secrete ramin prin natura lor niste institutii care nu se supun normelor democratice, fiindca nu pot pune in practica principiile transparentei.
Presedintele Romaniei a gasit insa o modalitate de a iesi din zona suspiciunilor atunci cind a hotarit, in primul sau mandat sa numieasca in fruntea principalelor servicii secrete autohtone oameni din rindul partidelor care erau in Opozitie cu el. Astfel de pilda George Maior era in octombrie 2006 senator socialist, cind a fost numit de seful statului, director al Serviciului Roman de Informatii. La fel Teodor Melescanu era senator liberal la inceputul acestui an, cind a fost ales de Traian Basescu sa conduca spionajul autohton.
Cu toate acestea atit socialistii, cit si liberalii considera ca cei doi sefi de structuri secrete au trecut de partea presedintelui si joaca in favoarea lui. Nu exista probe in acest sens, dar Crin Antonescu povesteste, ca in perioada in care era presedinte interimar, adica in cele doua luni in care Traian Basescu a fost suspendat, nu ar fi primit nicio informatie cu adevarat importanta din partea serviciilor secrete. Seful SRI, George Maior a explicat acum trei saptamini care este structura informatiilor trimise de serviciul pe care-l conduce: astfel in 2011, 58 la suta din informarile SRI au fost transmise guvernului si doar 28 la suta presedintelui.
In Romania celor 22 de ani, citi au trecut de la caderea comunismului, serviciile secrete au jucat activ pe scena politica, numai ca in ultimii ani atit SRI ci si SIE au devenit mai profesioniste, iar partenerii tarii din NATO au laudat de mai multe ori eficienta celor doua structuri.
Atit serviciul secret intern, cit si cel de spionaj folosesc, pe de alta parte, toate mijloacele specifice necesare. Directorul SRI nu s-a sfiit de exemplu sa recunoasca acum citiva ani ca serviciul pe care-l conduce are agenti in presa. In aceeasi masura e posibil ca in timpul crizei de asta vara serviciul de spionaj sa fi fost mai activ decit de obicei in afara tarii, desi nu exista nici un fel de dovezi in acest sens. Sefii ambelor structuri au votat insa impotriva atunci cind presedintele interimar Crin Antonescu a propus asta vara in plina criza politica demiterea directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, pe motiv ca i-a montat lui Traian Basescu, deja suspendat, o linie telefonica securizata.
Serviciile secrete au peste tot legaturi cu politica, pentru ca trebuie sa puna in aplicare strategiile din cabinetele politicienilor, dar in statele democratice aceste structuri nu-si folosesc mijloacele specifice pentru a deturna jocul democratic. Acest lucru s-a intimplat in Romania de mai multe ori la inceputul anilor 1990, cind s-au experimentat conflictele interetnice in Transilvania sau cind au fost folositi minerii ca masa de manevra impotriva altor grupuri sociale sau chiar impotriva guvernului. Influenta serviciilor a continuat intr-o forma sau alta pina la intrarea efectiva a Romaniei in NATO, cind presa si majoritatea organizatiilor neguvernamentale erau controlate folosindu-se inclusv aceste pirghii specializate.
E greu de apreciat in ce masura structurile de informatii se mai interfereaza si acum in politica romaneasca, dar daca o fac, probabil ca actiunile lor sint mult mai rare si mai sofisticate.
Seful Senatului României, liberalul Crin Antonescu este de parere ca guvernele de la Bucuresti „sint destul de timorate” de serviciile secrete. Fara sa explice in vre-un fel de ce executivul ar fi atit de intimidat de structurile speciale, liderul liberalilor a readus in dezbatere eterna dilema a legaturilor care exista intre politica si serviciile secrete. In discutie este vorba despre SRI (Serviciul Roman de Informatii) si SIE (Serviciul de Informatii Externe).
Atit premierul roman, Victor Ponta, cit si seful Senatului, Crin Antonescu au abordat in ultimele zile aceasta problema, plecind de la ideea ca cele doua servicii de intelligence sint subordonate presedintelui, nu parlamentului. Directorul SRI a declarant ca nu vede de ce ar trebui schimbat ceva ce functioneazabine, dup ace a inteles ca liderii coalitiei de guvernamint ar vrea sa scoata de sub comanda presedintiei aceste structuri si sa le treaca definitiv sub parlament.
Sefii SRI si SIE fac parte din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) condus de Presedintele Romaniei, dar in acelasi timp in parlamentul de la Bucuresti exista comisii separate de supraveghere a celor doua servicii. E adevarat, pe de alta parte, ca Parlamentul nu are capacitatea de a verifica o structura speciala, oricare ar fi ea, iar acest lucru este valabil in majoritatea statelor democratice. Serviciile secrete ramin prin natura lor niste institutii care nu se supun normelor democratice, fiindca nu pot pune in practica principiile transparentei.
Presedintele Romaniei a gasit insa o modalitate de a iesi din zona suspiciunilor atunci cind a hotarit, in primul sau mandat sa numieasca in fruntea principalelor servicii secrete autohtone oameni din rindul partidelor care erau in Opozitie cu el. Astfel de pilda George Maior era in octombrie 2006 senator socialist, cind a fost numit de seful statului, director al Serviciului Roman de Informatii. La fel Teodor Melescanu era senator liberal la inceputul acestui an, cind a fost ales de Traian Basescu sa conduca spionajul autohton.
Cu toate acestea atit socialistii, cit si liberalii considera ca cei doi sefi de structuri secrete au trecut de partea presedintelui si joaca in favoarea lui. Nu exista probe in acest sens, dar Crin Antonescu povesteste, ca in perioada in care era presedinte interimar, adica in cele doua luni in care Traian Basescu a fost suspendat, nu ar fi primit nicio informatie cu adevarat importanta din partea serviciilor secrete. Seful SRI, George Maior a explicat acum trei saptamini care este structura informatiilor trimise de serviciul pe care-l conduce: astfel in 2011, 58 la suta din informarile SRI au fost transmise guvernului si doar 28 la suta presedintelui.
In Romania celor 22 de ani, citi au trecut de la caderea comunismului, serviciile secrete au jucat activ pe scena politica, numai ca in ultimii ani atit SRI ci si SIE au devenit mai profesioniste, iar partenerii tarii din NATO au laudat de mai multe ori eficienta celor doua structuri.
Atit serviciul secret intern, cit si cel de spionaj folosesc, pe de alta parte, toate mijloacele specifice necesare. Directorul SRI nu s-a sfiit de exemplu sa recunoasca acum citiva ani ca serviciul pe care-l conduce are agenti in presa. In aceeasi masura e posibil ca in timpul crizei de asta vara serviciul de spionaj sa fi fost mai activ decit de obicei in afara tarii, desi nu exista nici un fel de dovezi in acest sens. Sefii ambelor structuri au votat insa impotriva atunci cind presedintele interimar Crin Antonescu a propus asta vara in plina criza politica demiterea directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, pe motiv ca i-a montat lui Traian Basescu, deja suspendat, o linie telefonica securizata.
Serviciile secrete au peste tot legaturi cu politica, pentru ca trebuie sa puna in aplicare strategiile din cabinetele politicienilor, dar in statele democratice aceste structuri nu-si folosesc mijloacele specifice pentru a deturna jocul democratic. Acest lucru s-a intimplat in Romania de mai multe ori la inceputul anilor 1990, cind s-au experimentat conflictele interetnice in Transilvania sau cind au fost folositi minerii ca masa de manevra impotriva altor grupuri sociale sau chiar impotriva guvernului. Influenta serviciilor a continuat intr-o forma sau alta pina la intrarea efectiva a Romaniei in NATO, cind presa si majoritatea organizatiilor neguvernamentale erau controlate folosindu-se inclusv aceste pirghii specializate.
E greu de apreciat in ce masura structurile de informatii se mai interfereaza si acum in politica romaneasca, dar daca o fac, probabil ca actiunile lor sint mult mai rare si mai sofisticate.
