Noul reprezentant al Moldovei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg este Valeriu Griţco, un moldovean cu dublă cetăţenie - moldovenească şi română - care i-a raspuns în cursul după amiezii Valentinei Ursu la mai multe intrebări. Avocatul Valeriu Griţco a fost ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu 112 voturi. Funcţia de judecător la CEDO a devenit vacantă în februarie 2012, după ce Mihai Poalelungi a acceptat să devină preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.
Europa Liberă: De ce aţi dorit şi aţi insistaţi să ajungeţi judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului?
Europa Liberă: La CEDO veţi gestiona şi dosarele venite din Republica Moldova?
Valeriu Griţco: „Păi da. Există o anumită procedură când judecătorul naţional numaidecât participă la examinarea dosarelor din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Griţco, dacă-mi amintesc, cele mai multe cazuri contra Republicii Moldova au vizat deposedarea de bunuri a oamenilor. Sumele pe care statul a fost obligat să le plătească în multe cauze erau frumuşele. Exista o propunere ca judecătorii moldoveni care au emis sentinţe pe aceste cauze, să poarte răspundere materială. Sunteţi „pro” sau „împotrivă”?
Valeriu Griţco: „Republica Moldova, într-adevăr, are multe condamnări la Curtea Europeană, însă nu trebuie să ne axăm numai pe condamnările legate de proprietate. Mă rog, nu trebuie să se creeze impresia că în Republica Moldova persoanele juridice sunt deposedate pe un cap de proprietate. Aceasta ar fi incorect. Doi: nu ştiu din ce cauză, însă ziariştii nu scriu despre faptul că există un masiv extraordinar de cereri care sunt respinse ca fiind neîntemeiate. Aceasta vorbeşte despre calitatea actului de justiţie. Numai o parte foarte mică a cererilor este admisă. Şi pe o parte încă şi mai mică a cererilor sunt adjudecate sume băneşti. Şi pe o parte încă mai mică a cererilor sunt adjudecate sume băneşti considerabile. Observaţi decalajul?”
Europa Liberă: Observ, dar oricum aceasta atinge indirect bugetul ţării şi de aceasta am insistat să vă adresez întrebarea.
Valeriu Griţco: „Independenţa judecătorului trebuie respectată. Penalizarea materială a judecătorului pe cazuri de genul pe care l-aţi numit contravine principiului independenţei puterii judecătoreşti. Judecătorul, judecând un caz, nu trebuie să se teamă, să îi fie frică de consecinţe, în sensul că va fi penalizat material. Adică pot fi cazuri care eventual, în anumite situaţii, pot cădea şi sub incidenţa Codului Penal, însă este o altă problemă. Este un alt subiect, pe care noi acuma nu-l discutăm. Însă, în mod normal, dacă judecătorul cinstit pronunţă o hotărâre, mă rog, pot fi şi erori, însă pentru aceasta judecătorul nu trebuie penalizat material. Fiindcă altfel, acesta este un amestec de neiertat şi de nepermis în independenţa judecătorului.”
Europa Liberă: S-a vorbit mult despre imunitatea judecătorilor, în ultima jumătate de an. Trebuie sau nu să aibă judecătorii această imunitate, să se bucure de ea?
Valeriu Griţco: „Chestiunea imunităţii judecătorului trebuie tratată în cumul cu principiul independenţei judiciare. Iată aici şi este răspunsul la întrebarea dumneavoastră. Eu consider că, din cauza unor judecători, care eventual comit anumite încălcări sau sunt tentaţi să le comită sau mai ştiu eu cum acolo, nu trebuie să sufere majoritatea absolută care îşi face cinstit meseria. Eu sunt foarte departe de gândul şi nicidecum nu vreau să văd la mine în ţară o goană după vrăjitoare în lumea justiţiei. Chiar v-aş ruga să postaţi, aşa cum am spus. Nici într-un vis de coşmar, nu vreau să văd goană după vrăjitoare în Republica Moldova în ceea ce priveşte judecătorii...”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că în Republica Moldova ar exista un fel de tradiţie în ceea ce priveşte neexecutarea hotărârilor judecătoreşti. Dar o justiţie făcută târziu se transformă în injustiţie şi uneori nu mai este nevoie de ea...
Valeriu Griţco: „Doamnă Ursu, problema neexecutării hotărârilor judecătoreşti există nu numai în Republica Moldova, dar în mai multe ţări, inclusiv în ţările occidentale. Evident că aceasta nu este o scuză, însă eu aş vrea să subliniez că Parlamentul, şi Guvernul au luat măsuri, mai ales, în ultimul timp, în ceea ce priveşte stabilirea unor noi remedii, în vederea asigurării executării hotărârilor judecătoreşti. Există şi o lege specială care facilitează cetăţenii, facilitează persoanele juridice de a obţine compensări, în intenţia de a se apăra drepturile, atunci când eventual nu se execută termenul hotărârii judiciare.
Ministerul Justiţiei are un rol foarte important în această direcţie. Actualul ministru al justiţiei, domnul Oleg Efrim, personal depune foarte multe eforturi în această direcţie. Un rol important, fără nicio îndoială îl are activitatea Consiliului Superior al Magistraturii care influenţează, prin instrumentele pe care le are situaţia şi evident, Curtea Supremă de Justiţie, în frunte cu preşedintele. Eu nu mai vorbesc de procesul legislativ sau de puterea executivă. Noi acuma vorbim de executarea unei hotărâri judecătoreşti, unde, eventual, Legislativul şi Executivul nu sunt implicate, formal. De aceea noi vorbim, mai ales, de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Curtea Supremă de Justiţie.”
Europa Liberă: Vă propuneţi să ajungeţi un judecător cu greutate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului?
Valeriu Griţco: „Întâi, trebuie de muncit. Trebuie depusă, mai întâi, o muncă asiduă. După cum a spus un geniu din trecut: talentul este un procent de inspiraţie şi nouăzeci şi nouă [procente] de transpiraţie.”
Europa Liberă: Salariul a fost o motivaţie pentru dumneavoastră? Pentru că am înţeles că veţi ridica 15.000 de euro pe lună.
Valeriu Griţco: „Chestiunea salariului la apus este o chestiune nu chiar tacticoasă. Şi eu personal încă nu ştiu ce salariu voi avea, fiindcă nu l-am primit. Consider că, pentru a respecta legea, trebuie foarte puţin: nu trebuie surse financiare enorme, etc. Trebuie fiecare cetăţean să o respecte, să nu o încalce şi atunci vor fi standarde europene. Fiindcă noi, de obicei, arătăm cu degetul, iată: judecătorii, procurorii guvernul, Parlamentul, Ministerul justiţiei etc... Dar de câte ori ne punem întrebarea: dar respectăm noi legile noastre? Începând de la faptul să nu facem gunoi în stradă şi terminând cu respectarea Constituţiei, la manifestări publice etc. Iată fiecare cetăţean trebuie să se întrebe singur pe el: el este gata să respecte Constituţia?”
Europa Liberă: Dar şi clasa politică ar trebui să fie un model pentru toţi cetăţenii că respectă buchia şi spiritul legii.
Valeriu Griţco: „Eu nu contest aceasta. Clasa politică singură nu poate exista într-un vacuum, fără cetăţeni.”
Europa Liberă: Dar dacă ar fi un exemplu?
Valeriu Griţco: „Iată dumneavoastră, a patra putere în stat, influenţaţi clasa politică prin exemplu. Dar şi cetăţenii nu trebuie să uite de aceasta. Cetăţenii nu trebuie să încalce legea, până când toţi politicienii vor fi un exemplu de comportament. Probabil atingerea unor scopuri nobile de apropierea de standardele europene este o chestiune comună şi a clasei politice, şi a cetăţenilor... Iată aceasta este poziţia mea.”
