În 2004, Comisia Internaţională a Juriştilor (IJC) a realizat un raport destul de sever în ceea ce priveşte justiţia din Republicii Moldova. Atunci, juriştii instituţiei cu sediu la Geneva, au criticat dur guvernarea comunistă spunînd că în Republica Moldova justiţia este influenţată de politic. Săptămâna trecută, la Chişinău s-a aflat în misiune un grup de jurişti IJC, pentru a constata cum eu evoluat lucrurile între timp. Diana Răileanu a insistat să afle de la şeful delegaţiei, judecătorul Ketil Lund, la ce concluzie au ajuns după o vizită de patru zile.
Ketil Lund: „Aprecierea mea generală, după discuţiile pe care le-am avut cu responsabilii din justiţia moldovenească, este că în toţi aceşti ani Republica Moldova a înregistrat o evoluţie constantă. În primul rînd, aveţi parte de un corp de judecători mai bine pregătiţi datorită instruirii de care beneficiază în cadrul Institutului Naţional de Justiţie, în al doilea rând am observat o transparenţă mai mare în sistem decît era acum opt ani. La fel, pot spune că astăzi judecătorii din Republica Moldova îşi motivează hotărârile mai independent, mai responsabil, făcând trimitere şi la tratatele internaţionale privind protecţia drepturilor omului. Dar toate acestea ne vorbesc doar despre o ameliorare a situaţiei din justiţie, în comparaţie cu cea pe care am constatat-o în 2004. Mai sunt multe de făcut”.
Europa Liberă: Totuşi, experţii din Republica Moldova, vorbind despre justiţie, se referă în primul rînd la judecătorii corupţi. De ce există corupţie în Justiţie?
Ketil Lund: „Din păcate, nu putem spune că flagelul corupţiei a afectat doar justiţia din Republica Moldova. De corupţie sunt afectaţi toţi, iar sistemul judecătoresc este doar o parte componentă a întregului sistem. Pentru că fenomenul a pătruns până în „măduva oaselor” în această societate, este foarte greu să curăţăm şi sistemul judecătoresc de corupţie.”
Europa Liberă: Ca să elimine corupţia din rândul judecătorilor se propune să fie mărite salariile judecătorilor. Acest lucru ar putea stopa corupţia în sistem. Chiar e vorba de salarii?
Ketil Lund: „O nu! Salariile în sine nu sunt suficiente pentru a eradica fenomenul corupţiei. Dar în acelaşi timp putem spune că salariile reprezintă un mijloc pentru a diminua fenomenul. Dacă ai un salariu decent, vei fi mai puţin predispus pentru acte de corupţie. Sincer, eu nu cred că judecătorii îşi doresc să fie corupţi, nu, eu cred că majoritatea judecătorilor vor să acţioneze în mod independent şi vor să fie imparţiali, dar pentru asta ei trebuie să aibă nişte condiţii decente de muncă.
Pe de altă parte, şi societatea trebuie să aprecieze lucrul pe care îl depun judecătorii, iar această apreciere se manifestă prin creşterea salariilor, care, repet, nicidecum nu reprezintă unicul mijloc pentru a eradica corupţia. De asemenea, este nevoie de o schimbare de mentalitate, inclusiv în rândul judecătorilor.”
Europa Liberă: Dacă ne referim la Centrul Naţional Anti-Corupţie, mai multe organizaţii neguvernamentale s-au plâns într-un fel că nu au fost implicate în reformarea acestui Centru. Cît de importantă este implicarea societăţii cînd ne referim la reformarea isntituţiilor de acest fel?
Ketil Lund: „În general, atunci cînd au loc reforme şi cînd statul îşi doreşte cu adevărat să atingă anumite rezultate, are grijă să implice şi societatea civilă în negocieri. De exemplu, şi misiunea noastră are loc în cadrul unui program de cooperare cu Fundaţia Soros. Deci, acest lucru spune încă o dată cît de importantă este participarea societatăţii civile la reformarea justiţiei în Republica Moldova. Cu siguranță, Comisia Internaţională a Juriştilor nu ar fi reuşit să-şi desfăşoare activitatea fără sprijinul societăţii civile de aici.”
