Linkuri accesibilitate

Oleg Efrim: E rândul procurorilor şi CNA să lupte cu corupţia


Oleg Efrim
Oleg Efrim

Ministrul justiţiei spune că pentru prima dată, în ultimii şapte ani, se atestă o creştere uşoară a încrederii în justiţie.


Reforma justiţiei a fost şi este una din cele mai complicate reforme democratice în tranziţia de la un sistem totalitar la unul democratic. Moldova nu face excepţie. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul justiţiei, Oleg Efrim, despre actuala etapă a reformei în domeniul de care este răspunzător.

Europa Liberă: Domnule ministru, calitatea justiţiei e alta, de când aţi demarat reforma? Mai sunt voci care rămân la ideea că justiţia rămâne a fi coruptă până în măduva oaselor.

Oleg Efrim: „În ceea ce priveşte schimbările în justiţie, ele sigur că sunt şi aceasta se vede începând cu schimbarea oamenilor din justiţie, pentru că mai pleacă, alţii mai sunt demişi, sunt mulţi tineri care devin judecători. Se schimbă inclusiv calitatea hotărârilor judecătoreşti. Am şi semnale că nu foarte uşor judecătorii mai merg la cele fărădelegi pe care le făceau anterior.”

Europa Liberă: Deci, nu se mai iau decizii judecătoreşti, în afara legii?

Oleg Efrim: „Nu am zis aceasta. Am zis că se schimbă lucrurile. Şi un indicator general care poate fi prezentat este faptul că, pentru prima dată, în ultimii şapte ani, atestăm o creştere uşoară a încrederii cetăţenilor în justiţie. Ar fi un indicator că politicile Guvernului în domeniul reformei justiţie sunt corecte şi, mai mult ca atât, ele
Am semnale că nu foarte uşor judecătorii mai merg la cele fărădelegi pe care le făceau anterior...

sunt şi vizibile în societate... Sigur că rămân foarte multe probleme. Cea mai mare, după mine, este problema corupţiei în justiţie. Percepţia de corupţie cvasi-totală la oameni rămâne să persiste. În acest domeniu avem un amplu pachet legislativ adoptat deja, care produce efecte juridice, pornind de la modul de accedere în profesie a judecătorilor, de evaluare a performanţelor judecătorilor, de ridicare a imunităţii pentru infracţiunile de corupţie, asigurarea cu tot de ce au nevoie judecătorii, pentru a înfăptui actul de justiţie, reparaţia sediilor în instanţa de judecată şi, în perspectivă apropiată, majorarea salariilor judecătorilor – toate acestea împreună urmează să reprezinte un amplu stimulator anticorupţie pentru judecători.”

Europa Liberă: Domnule Efrim, şi totuşi, după o lună, de când judecătorii au rămas fără imunitate, nu avem niciun caz concret că măcar unul din magistraţi a ajuns în instanţă şi poate să ajungă, şi după gratii. Dacă trece o lună, mai trec două, mai trec trei, trece anul şi atunci iarăşi vă veţi pomeni că cetăţeanul nu are încredere mare în justiţie.

Oleg Efrim: „Ministerul Justiţiei şi Guvernul au elaborat această iniţiativă privind ridicarea imunităţii pentru infracţiunile de corupţie, pornind de la faptul că corupţie în sistemul de justiţie totuşi există Chiar dacă nu avem niciun judecător condamnat pentru fapte de corupţie, în ultimii 5-7 ani, aceasta nu înseamnă că noi nu avem corupţie în
Ministerul Justiţiei a oferit instrumentariul necesar pentru Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie şi pentru Centrul Naţional Anticorupţie, ca ei să poată să investigheze eficient faptele de corupţie în sistemul judecătoresc...

sistem. Ministerul Justiţiei a oferit instrumentariul necesar pentru Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie şi pentru Centrul Naţional Anticorupţie, ca ei să poată să investigheze eficient faptele de corupţie în sistemul judecătoresc. Sunt absolut de acord că, dacă din partea anumitor organe, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii care le-ar împiedica acestor autorităţi – până acuma aceasta era scuza – acum sigur că ele nu au niciun fel de scuză. Structurile anticorupţie din statul nostru trebuie să arate rezultate, în acest domeniu imediat sau să iasă să spună public, să spună că în sistemul judecătoresc nu există corupţie. Şi eu cred că, în acest caz, oamenii noştri vor râde de astfel de afirmaţii.”

Europa Liberă: Cel puţin 3-4 cazuri destul de concludente, dacă ne referim la judecătorul de la Căuşeni, doamna Cernat... mai toată presa a scris despre averile pe care le are şi mai sunt alte cazuri. Chiar nici aceste dovezi nu sunt suficiente, ca să vedem că se începe a-i pune la respect, în baza buchiei legii, pe cei care au încălcat-o?

Oleg Efrim: „Cazurile pe care le-aţi menţionat, e vorba şi de acei 2 judecători de la Căuşeni care au obţinut, în viziunea mea, ilegal sume de bani pentru apartamente, la fel judecătorul Nogai în privinţa cărora se tergiversează absolut fără niciun motiv examinarea cauzei penale, iarăşi la Căuşeni, precum şi cazul Cernat, cazul Ciugureanu, cazul Zubati, în privinţa cărora la toţi am pornit proceduri disciplinare şi paralel am sesizat Procuratura Generală să investigheze, dacă nu sunt indicii de săvârşire a unei infracţiuni, prin aceste acţiuni ale judecătorilor. Din păcate, la Colegiul Disciplinar se lungeşte examinarea acestor proceduri disciplinare, iar de la Procuratura Generală nu am niciun răspuns pe niciunl din cazuri. Cel puţin, să fiu informat: a fost pornită, s-a refuzat în pornirea urmăriii penale. Sigur că aştept acţiuni mai energice, pentru că lumea nu crede că ministrul justiţiei trebuie să facă aceste acţiuni. Lumea este conştientă că sunt structuri anticorupţie care trebuie să-şi facă bine meseria, care trebuie dotate corespunzător inclusiv cu instrumente legale, ceea ce face Ministerul Justiţiei.”

Europa Liberă: Cum se lucrează asupra acestui drept al cetăţeanului care trebuie să aibă acces la o justiţie corectă?

Oleg Efrim: „Acest drept are mai multe faţete. Pornim de la ceea că cetăţeanul trebuie să ştie că are dreptul şi aici urmează să fie implicate toate autorităţile statului şi instituţiile statului, pornind de la şcoală şi terminând cu locul de muncă al cetăţeanului. A doua faţetă este obligaţia statului de a-i asigura un acces efectiv cetăţeanului, ceea ce presupune atât un cadru legal foarte clar ca el să ştie limitele drepturilor şi obligaţiilor sale, condiţii adecvate unde să se înfăptuiască actul de justiţie şi ceea ce speră cetăţeanul nostru: o justiţie echitabilă, deci o hotărâre judecătorească... Chiar dacă a pierdut în instanţa de judecată, el să iasă cu sentimentul că s-a făcut dreptate şi că el nu are pretenţii faţă de cei care au înfăptuit justiţia.”

Europa Liberă: Domnule ministru, la CEDO astăzi ajung mai multe cauze ca altă dată sau numărul lor s-a diminuat?

Oleg Efrim: „S-a diminuat substanţial numărul de cauze care sunt comunicare Guvernului. Pentru că însăşi faptul că cetăţeanul se adresează la CEDO nu înseamnă neapărat că Curtea va găsi o violare. În cazul în care un caz este comunicat Guvernului, atunci probabilitatea că pe acest caz vom fi condamnaţi se ridică la 80-90%. Şi deci, numărul cazurilor comunicate Guvernului, în ultimii 3 ani, este într-o continuă scădere.
Încă mai avem condamnări la CEDO, dar că avem schimbări vizibile în acest domeniu nu putem trece cu vederea acest lucru...

Ceea ce înseamnă că creşte calitatea hotărârilor judecătoreşti, că nu mai călcăm pe aceeaşi greblă, învăţăm din lecţii. Dacă am fost condamnaţi pe o anumită categorie de cauze, se ţine cont de această greşeală şi ea nu se mai repetă. Din păcate, încă mai avem condamnări, dar că avem schimbări vizibile în acest domeniu nu putem trece cu vederea acest lucru...”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi: cam 5 ani ar fi suficienţi ca în Republica Moldova reforma în justiţie să dea şi roade. În aceşti 5 ani, vor fi cheltuiţi bani. Costul e mare al acestei reforme?

Oleg Efrim: „Costurile evaluate de noi la momentul scrierii strategiei de reformare a justiţiei, pentru acest termen mediu de 5 ani, se ridică la circa 124 de milioane de euro. Pentru bugetul ţării aceasta este o sumă considerabilă. Graţie faptului că am prezentat o viziune foarte clară ce vrem să schimbăm în justiţie şi am prezentat un plan de acţiuni foarte concret pentru aceşti 5 ani, ne-a făcut să fim eligibili pentru suportul bugetar oferit de Uniunea Europeană, de 52 de milioane de euro şi, graţie anumitor rezultate vizibile în Republica Moldova, am devenit eligibili pe segmentul de justiţie încă la 8 milioane din partea Parteneriatului Estic More for More. 60 de milioane reprezintă circa jumătate din suma de care noi avem nevoie pentru implementare Strategiei de Reformare a Justiţiei.
Comparativ cu anul trecut, justiţia niciodată nu a avut un buget atât de mare cum este prevăzut pentru anul 2013...

Suplimentar mai beneficiem şi de asistenţa guvernului american de aproape 9 milioane de dolari, plus un proiect de asistenţă tehnică din partea Uniunii Europene, în mărime de 10 milioane de euro. Restul banilor va trebui să fie identificaţi în bugetul ţării în interior. În proiectul Legii Bugetului pentru anul 2013, acest buget a fost suplimentat cu circa 55%. Comparativ cu anul trecut, justiţia niciodată nu a avut un buget atât de mare cum este prevăzut pentru anul 2013. Aici este vorba şi despre iniţierea construcţiilor sediilor noi, acolo unde este nevoie, asigurarea cu referenţi pentru judecători, salarii pentru aceşti judecători şi multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Ministrul justiţiei, Oleg Efrim, e încrezător că reforma va fi una de succes?

Oleg Efrim: „Dacă nu aş fi încrezut că este posibil să schimbi lucrurile în justiţie, ar trebui să-mi dau demisia şi să plec. Sigur, avem o viziune foarte clar la nivel de Guvern ce trebuie să schimbăm.”

Europa Liberă: Dar voinţa politică e asigurată?

Oleg Efrim: „Orice iniţiativă de-a Ministerului Justiţiei, care a fost propusă Guvernului a fost susţinută la nivel de Guvern şi ulterior a fost aprobată în Parlament. Nu am o iniţiativă principială de la Ministerul Justiţiei, care să fie respinsă de Parlament. Chiar şi în cazul lichidării instanţelor judecătoreşti economice, până în urmă, Ministerul şi Guvernul a obţinut ceea ce avea în Programul de Guvernare.”

Europa Liberă: Cum explicaţi cetăţeanului simplu că gradul de corupţie e mai înalt anume în structurile statului şi, mai ales, în vârful piramizii puterii?

Oleg Efrim: „Păi, corupţia este acolo unde poţi să obţii ceva... Şi, de regulă, de ce este corupţie? Pentru că oamenii pretind la ceea ce nu li se cuvine. Şi noi, de fiecare dată, ne concentrăm atenţia doar pe acei care acceptă mita. Este o problemă foarte gravă, dar nu trebuie să uităm şi de acei care dau mită. Şi aici eu am un exemplu: în aceşti 7 ani, despre care am pomenit, încrederea oamenilor în justiţie a scăzut continuu. Dar dacă e să ne uităm pe statistici care a fost dinamica numărul de cazuri examinate în justiţie şi, în mod special, la Judecătoria Economică, păi veţi vedea că numărul era invers proporţional cu încrederea în justiţie. Deci, cu cât mai mult scădea încrederea în
Trebuie să ne concentrăm atenţia nu doar pe cei care percep mita, dar inclusiv pe cei care o dau...

justiţie, cu atât mai mare era numărul adresărilor în instanţă. S-ar părea că este un paradox. Dacă tu nu crezi în justiţie, mergi să te judeci alternativ, la arbitraj, spre exemplu, unde tu îţi alegi singur arbitrii. Nu, oamenii merg în justiţie, ceea ce înseamnă că inclusiv celor care se judecă nu le place corupţia, numai atunci când ei nu pot corupe, în mare parte. Dar, deci, putem ajunge şi la astfel de concluzie. Respectiv trebuie să ne concentrăm atenţia nu doar pe cei care percep mita, dar inclusiv pe cei care o dau. Şi aici iarăşi este nevoie de măsuri energice de la structurile de forţă, structurile anticorupţie.”

Europa Liberă: Această întrebare din partea cetăţenilor, precum că sunt prinşi peştişorii şi nu rechinii mari are o explicaţie?

Oleg Efrim: „Sigur că atunci când în vizorul autorităţii anticorupţie nimeresc preponderent profesori sau medici, oamenii au semne de întrebare. Pentru că aceasta nu înseamnă că corupţia este doar în şcoli şi în spitale. Şi lumea merge şi instanţa de judecată, lumea vede că o hotărâre care este absolut nefondată sau care nu are niciun suport legal, chiar dacă omul nu înţelege sau nu are dovezi clare că este corupţie, ea atestă unul din 2 lucruri: fie că acest judecător este corupt sau a doua, că el este incompetent. Ceea ce înseamnă că nici într-un caz, nici în altul el nu trebuie să se regăsească în sistemul judecătoresc. De aceea şi aşteptările oamenilor că vor să vadă şi ceea ce ei numesc „marea corupţie” în structurile statale, în autorităţile judecătoreşti... Eu sunt sigur că noi vom ajunge la acest moment în care societatea va vedea că Guvernul şi autorităţile anticorupţie luptă cu aceste crime eficient, indiferent unde ele se întâmplă.”
XS
SM
MD
LG