Linkuri accesibilitate

Olga Gagauz: „Toate strategiile în domeniul populaţiei şi în domeniul îmbătrânirii populaţiei trebuie să fie complexe şi de lungă durată.”


Trăim într-o societate sau o ţară care, în comparaţie cu altele, cu bătrâni mai fericiţi, a îmbătrânit înainte de-a se face suficient sau cât de cât bogată. A mai trecut o Zi mondială a Persoanelor în Etate, prilej potrivit pentru autorităţi de a-şi aminti în mod special de bătrâni. Cât de potrivită este sau rămâne Republica Moldova pentru o îmbătrânire activă şi decentă pentru fiecare persoană? Vom discuta în această dimineaţă cu doamna doctor în sociologie, expert asociat la Institutul „Viitorul” Olga Găgăuz.

Europa Liberă: „Îmbătrânirea populaţiei: de la provocări la beneficii” – este titlul celei mai recente analize cu această temă pe care aţi prezentat-o Dvs. în cadrul publicaţiei institutului „Viitorul”. Că îmbătrânirea presupune provocări şi vom vorbi un pic despre ele, e de înţeles. Dar despre ce beneficii am putea vorbi, dacă excludem visurile zadarnice în acest sens pe care le are un om ajuns în toamna vieţii, să spunem aşa?

Olga Găgăuz

Olga Găgăuz

Olga Gagauz: „Este vorba despre beneficiile pe care le are omul care a ajuns la bătrâneţe şi care poate să se bucure de viaţă că a ajuns la o vârstă anumită. Problema îmbătrânirii populaţiei este un fenomen nou şi de multe ori este tratat unilateral, mai mult din punctul de vedere al consecinţelor negative – economice, sociale, culturale.

Îmbătrânirea populaţiei nu este doar o problemă, ci şi un succes care se datorează progresului social în special în domeniul sănătăţii, în domeniul medical. Vorbind despre consecinţele negative, pe care le cunoaştem foarte bine datorită prognozelor, datorită abordărilor şi experienţei ţărilor europene în care acest proces s-a început mult mai înainte, dacă aceste consecinţe vor fi anticipate cu politici eficiente, atunci provocările se vor transforma în beneficii.”

Europa Liberă: Suntem în 2012, anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii. După cunoştinţa Dvs., există vreun exemplu-model, undeva în R. Mooldova, de asigurare a unei îmbătrâniri active, aşa de exemplu cum am văzut recent în America, unde oamenii trecuţi de vârsta a treia sunt foarte activi şi implicaţi?

Olga Gagauz:
„Desigur că există. Sunt foarte multe persoane vârstnice care au peste 75 de ani şi sunt încadrate în câmpul muncii şi activează destul de eficient şi pot împărtăşi experienţa lor îndelungată. Când se vorbeşte despre îmbătrânirea activă, accentul se pune pe integrarea pe piaţa forţei de muncă a persoanelor în vârstă şi integrarea deplină în viaţa socială. Alta e problema că deseori noi nu avem posibilităţi sau nu valorificăm pe deplin acest potenţial al vârstnicilor.”

Europa Liberă: Apropo de îmbătrânirea activă, vârsta de pensionare, munca după pensionare. Am văzut foarte mulţi bătrâni care spun că nu mai doresc să mişte un deget la pensie, pentru că au muncit pe brânci toată viaţa şi merită să se mai odihnească pur şi simplu. Felul acesta de mentalitate mie mi se pare destul de răspândit şi în mare parte justificat în condiţiile Republicii Moldova. Este aşa, aţi observat acest fenomen pe parcursul cercetărilor sau nu?

Olga Gagauz:
„Eu nu am studiat opinia populaţiei cu privire la pensionare. Dar problema e nu numai că nu doresc. Este vorba despre sănătatea populaţiei. La noi se menţine un grad înalt al mortalităţii şi morbidităţii al populaţiei apte de muncă. Şi dacă vorbim de exemplu despre sectorul agrar, oamenii care ajung la vârsta de pensionare de fapt au şi sănătatea proastă. Și din aceste considerente consideră că pensia este un venit un oarecare stabil, mai stabil în comparaţie cu ceea ce pot avea neieşind la pensie. Dar persoanele care au funcţii, condiţii de muncă bune, de regulă doresc să-şi continue activitatea. Alta e problema că nu întotdeauna au această posibilitate de a-şi continua activitatea.”

Europa Liberă: Este greu de crezul că guvernul Republicii Moldova, alţi actori sociali nu ştiu şi nu ar dori să creeze condiţiile favorabile îmbătrânirii active şi asigurării unui mod de viaţă autonom (prin acţiuni în domenii precum, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală, serviciile sociale, învăţarea de-a lungul vieţii, voluntariatul, adaptarea locuinţelor). Iar dacă admitem buna lor credinţă în acest sens, ce împiedică o schimbare mai rapidă – mai rapidă decât venirea morţii, aş spune – a situaţiei?

Olga Gagauz:
„Situaţia socio-economică. Toate strategiile în domeniul populaţiei şi în domeniul îmbătrânirii populaţiei trebuie să fie complexe şi de lungă durată. Nu putem vorbi despre schimbarea imediată. Acum posibilităţile financiare ale statului sunt limitate, dar treptat se poate rezolva problema. Totodată trebuie să conştientizăm foarte bine că nu este vorba doar de pensii.

Problema este foarte complexă şi atinge toate domeniile – economia, educaţie, sănătatea, sistemul de pensionare. Deci, toate politicile trebuie să aibă un caracter inter-sectorial. Dacă de exemplu modificăm sistemul de pensionare, dar această reformă nu o conjugăm cu reforma pe piaţa muncii, atunci eficienţa acestei reforme va fi foarte scăzută.

În paralel trebuie să mergem şi cu învigorarea sănătăţii populaţiei, şi cu reformarea pieţei muncii. Este vorba despre schimbări structurale – să creăm condiţii şi pentru tinerii care intră pe piaţa muncii, şi pentru cei bătrâni care vor să-şi continue activitatea de muncă; schimbările structurale în raport cu vârsta, deci crearea treptată a condiţiilor favorabile pentru populaţia în vârstă aptă de muncă, este vorba de contingentul 50-64 de ani care este în creştere; învigorarea sănătăţii populaţiei - deci dacă creşte vârsta de pensionare, dar mortalitatea, morbiditatea populaţiei rămâne la acelaşi nivel, atunci persoanele care
Să creăm societatea pentru toate vârstele...

au sănătatea proastă pur şi simplu o să nimerească în categoria şomerilor din acest contingent; asistenţa socială. Deci problema este complexă.

Trebuie să creăm societatea pentru toate vârstele şi societatea trebuie să se adapteze la îmbătrânire, la faptul că în structura populaţiei acest contingent de 60 de ani şi peste va fi în creştere continuă. Dar instituţiile sociale care funcţionează în prezent în Republica Moldova, ca şi în altele, au fost formate când populaţie era tânără.”

Europa Liberă: Aţi spus că este necesară o societate pentru toate vârstele. Chiar aş fi curios să aflu: din punctul dv. de vedere societatea moldovenească cam pentru ce vârstă este în primul rând – pentru tineri, pentru bebeluşi, pentru bărbaţi/femei în floarea vârstei?

Olga Gagauz:
„Cu părere de rău nu avem condiţii bune nici pentru copii, nici pentru adulţi, nici pentru vârstnici. Toate categoriile de populaţie se confruntă cu diferite probleme. Avem şi sărăcia copiilor, avem şi problema migraţiei de muncă pentru populaţia adultă, şi problemele vârstnicilor…”

Europa Liberă: Spuneţi că nu doar la pensia ar trebui să ne gândim. Dar am în faţă nişte statistici: 52 de mii de bătrâni primesc o pensie minimă de 625 de lei, nici 50 de euro, vreo 50 de dolari. Şi mă gândesc despre ce îngrijire a sănătăţii poate fi vorba cu aşa o pensie…?

Olga Gagauz:
„Desigur că pensia este foarte mică şi nu asigură nivelul de trai cuvenit pentru persoanele vârstnici, dar ştim foarte bine cum se formează pensiile. În prezent, când din an în an scade numărul contribuabililor în bugetul de asigurări sociale din diferite motive, şi din faptul că o bună parte a populaţiei în vârstă aptă de muncă lucrează în alte ţări şi în multe cazuri ilegal, salariile în plic, totodată observăm şi scăderea ratei de ocupare, deci este un aspect economic care nu ţine doar de populaţia vârstnică şi de pensionare. Creşterea ratei de ocupare, creşterea productivităţii munci şi, respectiv, creşterea economică poate contribui la rezolvarea mai multor probleme.”

Europa Liberă: Calitatea vieţii de după pensionare: de cele mai multe ori un fel de moarte şi sărăcire lentă. În general, dacă ar fi să vorbim de standard, cel puţin sub aspectul pensiei, al asistenţei statului sau încurajată de stat, care realitate vi se pare cea mai spectaculoasă pentru bătrâni, dacă vorbim de experienţa din exterior? Sau nu există paradisuri pe pământ din acest punct de vedere?

Olga Gagauz:
„De ce nu există? În statele economic dezvoltate persoanele care ajung la vârsta bătrâneţii călătoresc foarte mult. Problema noastră constă în faptul că ţările respective, înainte de a deveni îmbătrânite, au devenit bogate şi persoanele care sunt acum la vârsta bătrâneţii au acumulări băneşti şi pot să-şi permită să achite serviciile, sunt mai independente din punct de vedere material.

La noi bătrânii, persoanele care ajung la bătrâneţe, sunt generaţiile care au muncit foarte mult în perioada sovietică, au fost încadrate în câmpul muncii, totodată şi-au pierdut acumulările în anii '90, în timpul de criză, de aceea presiunea asupra statului este cu mult mai mare.”

Europa Liberă: Aveţi vreo prognoză cât timp încă această presiune va fi exercitată asupra statului şi asupra structurilor care în mod firesc ar trebui să fie preocupate de situaţia bătrânilor?

Olga Gagauz:
„Trebuie să conştientizăm că problema îmbătrânirii populaţiei este inevitabilă, deci este o legitate a dezvoltării populaţiei şi creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice în ansamblul populaţiei se datorează structurii populaţiei care s-a format în perioada precedentă. Deci, îmbătrânirea populaţiei la noi este determinată de scăderea bruscă a natalităţii după anii '90, când s-a redus brusc ponderea copiilor în structura populaţiei şi a crescut automat ponderea vârstnicilor. Totodată, în perioada următoare în această vârstă vor ajunge generaţiile numeroase care s-au născut după anii '60.

Aşa că, treptat, până în 2050, ponderea populaţiei de 60 de ani şi peste va creşte până la 30 de procente, deci fiecare al treilea cetăţean al Republicii Moldova va fi de 60 de ani şi mai mult. Dar în comparaţie cu alte ţări nu suntem cea mai îmbătrânită ţară. Japonia, de exemplu, care în prezent este cea mai îmbătrânită ţară, către anii 2050 va avea conform prognozelor ponderea populaţiei de 60 de ani în jurul la 44 de procente.”
XS
SM
MD
LG