Integrarea persoanelor în vîrstă în societatea moldovenească

Populaţia îmbătrîneşte, natalitatea scade, totul pe fundalul unei migraţii care pare să nu se termine: o problemă demografică tipică pentru estul Europei, inclusiv pentru Republica Moldova, unde guvernul vrea să elaboreze uncprogram de integrare a problemei persoanelor în vîrstă. Şi a lansat o dezbatere publică la care a participat Tamara Grejdeanu.


Găsirea unor locuri de muncă pentru cei vârstnici, implicarea lor în viaţa publică şi promovarea sentimentului de solidaritate între generaţii, acestea sunt câteva din obiectivele strategiei gândite de autorităţi. Larisa Rotaru, şefa secţiei politici demografice de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei spune că toate acţiunile autorităţilor trebuie să pornească de la respectul pentru cei vârstnici şi nediscriminarea lor:

„Trebuie să facem eforturi în continuare pentru a asigura egalitatea drepturilor şi accesul echitabil la toate serviciile. Atunci când planificăm distribuirea de resurse, acţiuni în fiecare sector trebuie să ţinem cont de faptul că avem un segment al populaţiei care este în vârstă, dar oricine din noi va ajunge oricum vârstnic. Multe probleme necesită sensibilizare la nivel naţional şi la nivel individual. Divergenţele între diferite generaţii au ieşit pe prim plan. Mult înseamnă ca atunci când gândim la o acţiune să vedem care este impactul şi asupra tinerilor şi asupra celor în vârstă.”

Pentru a-şi păstra locurile de muncă, vârstnicii şi-ar putea însuşi funcţia de mentori pentru cei tineri, crede Elena Musteaţă, de la organizaţia ,,Lotusul de Aur”, care îi îndeamnă pe cei trecuţi de vârsta pensionării să ducă o viaţă activă în societate:

„Chiar şi în troleibuz se simte reacţia tinerilor faşă de cei bătrâni, asta nu ar trebui să fie. Ar trebui ca peste tot să ia parte, oamenii în vârstă să ia parte pentru că ei au experienţă bogată , fiecare în domeniul în care o fost, de o pildă 45 de ani în medicină, asta ceva înseamnă. Mie îmi pare că toţi, aceştia în vârstă, ei tot sufletul îl dau ca să fie în locul acela, şi ei merită ca să aibă un lucru, fie nu chiar aşa, pe o sută de procente plătit, dar să ia parte.”

Despre puterea de decizie a oamenilor vârstnici şi-a expus opinia Larisa Chirilenco, membră a organizaţiei Help Age:

„Practic, lucrurile nu se realizează, ca să participe la elaborarea politicilor e foarte dificil încă, pentru că autorităţile publice locale existente se mai află încă la nivelul de o dictatură rafinată. Poate nu e atât o discriminare cât o indiferenţă faţă de omul în vârstă, o indiferenţă totală chiar a întregii societăţi, trebuie să fim receptivi unul faţă de altul şi atunci nu va apărea problema bătrânilor.”

Pentru responsabilizarea întregii societăţi şi nu doar a autorităţilor pledează analistul Viorel Gorceag, de la Fondul ONU pentru populaţie:

,,Persoanele în etate au o atitudine destul de pasivă astăzi, ei sunt mai mult în aşteptarea unor oferte din partea guvernului, mărirea pensiei sau mărirea cotizaţiei dar primul pas ar fine să fie făcut şi de ei. Prin implicarea lor activă în evenimentele de zi de zi, asta şi este în principiu integrarea. Nu vorbesc numai de angajarea în câmpul muncii, vorbesc de bătrâni ca membri ai societăţii, să folosim situaţia de îmbătrânire, să o transformăm dintr-o provocare într-o oportunitate.”

Conform datelor statistice în Republica Moldova ritmul de îmbătrânire indică o creştere anuală a numărului populaţiei de 60 de ani cu circa 2600 de persoane, lucru despre care experţii spun că ar putea să aducă Republica Moldova în câteva decenii, la instabilitate demografică.