Linkuri accesibilitate

Restrospectiva săptămânii politice.



Bilanţul celor trei ani de guvernare, efectivă, dar nu neapărat eficientă – acesta este, în opinia mai multor lideri de opinie, evenimentul emblematic al săptămânii. Jurnalista Lina Grâu consideră că şeful executivului a ştiut să scoată profitul minim dintr-o ipostază cumva păguboasă.

Lina Grâu: „Mi s-a părut interesantă confuzia, care a fost foarte subtil strecurată nu doar în presă, dar şi în subconştientul colectiv: 3 ani de guvernare a celor 3 partide din Alianţă sau a guvernului Filat... Dincolo de această confuzie, oricum destul de abilă, cred că această perioadă poate însemna o cotitură în destinul Republicii Moldova şi o şansă pentru noi de a ajunge în rândul ţărilor civilizate, cu toate problemele pe care încă le mai avem în societate... Personal am avut şi o revelaţie negativă săptămâna aceasta legată de interesul foarte scăzut în societate, dar şi în mass-media, recunosc, pentru fenomenul Holocaustului. Acel for internaţional despre care a relatat Europa Liberă privind Holocaustul din Transnistria din perioada celui de-al doilea război mondial, practic nu a fost reflectat de alte mass-media.”

Europa Liberă: Cu se explică aceasta?

Lina Grâu: „Impresia mea a fost că moldovenii au nedumerirea foarte sinceră: de ce ne-ar privi pe noi lucrurile acestea? Şi mi se pare un fenomen periculos pentru că acesta exclude memoria istorică.”

Europa Liberă: Cum vi s-a părut începutul sesiunii parlamentare?

Lina Grâu:
„Acest început de sesiune m-a întărit în convingerea că mai avem o cale foarte lungă de parcurs, poate chiar de schimbat o generaţie, pentru a învăţa cu adevărat cultura politică şi actul guvernării în coaliţie. Dincolo de aceasta, impresia mea este poate pur subiectivă că Partidul Comuniştilor începe să piardă priza la realitate şi deraiază pe o cale care nu cred că o să-i mai poată menţine pe prim-planul vieţii politice în următorii ani...”

Europa Liberă: Unora li s-a părut că se poate întâmpla ca Republica Moldova, ca urmare a rocadelor politice, să schimbe, în general, direcţia de dezvoltare.

Lina Grâu:
„Eu am poate naiva convingere şi naiva încredere că la nivelul societăţii moldoveneşti există o coloană vertebrală foarte sănătoasă care nu va permite acest lucru să se întâmple. Oamenii înţeleg că viaţa mai bună este în Occident, că viitorul Republicii Moldova ar trebui să fie în Europa şi am foarte multă încredere că acest lucru îl înţelege şi noua generaţie, tinerii care şi-au făcut studiile acolo şi care pot face o comparaţie şi care nu vor permite această deraiere.”

*

Radu Vrabie, director de programe, la Asociaţia de Politică Externă, la fel consideră că premierul Filat a fost news-maker-ul, adică furnizorul cel mai activ de ştiri.

Radu Vrabie: „În opinia mea, centrală a fost întâlnirea dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, cu liderul transnistean Şevciuk la Chişinău. A fost prima dată când s-au întâlnit într-o reşedinţă de stat cu onoruri aproape ca ale unui lider de stat. Al doilea lucru: Consiliul Uniunii Europene a scos interdicţia liderilor transnistreni de a circula prin Europa, interdicţie care durează din 2003. Iar ca răspuns am primit impunerea unor taxe adiţionale de către administraţia de la Tiraspol pentru produsele din Republica Moldova. Deci vor fi taxate adiţional, ceea ce nu intră desigur în spiritul întăririi măsurilor de încredere despre care atâta vorbim.”

Europa Liberă: Sugeraţi că este o concesie făcută deliberat de autorităţile moldovene?

Radu Vrabie:
„Nu ştiu, pentru că nu am văzut încă nicio reacţie oficială. Abia ieri seara a fost publicat acel aşa-numit decret a lui Evgheni Şevciuk, dar procesele de reglementare transnistreană tot mai mult se transformă într-un proces de acesta surrealist, un fel de Kafka în care liderii se întâlnesc, parcă sunt prieteni, negocierile merg, parcă sunt bune, însă, la întoarcerea acasă, primim rezultate care sunt cu totul în disonanţă cu ceea ce vrem să auzim în urma acestor negocieri.”

Europa Liberă: Bine, dar totul se face cu umbrela formatului 5+2.

Radu Vrabie:
„Chiar spuneam că procesul acesta devine tot mai greu de înţeles, pentru că, pe de o parte, există recomandări din partea partenerilor noştri tradiţionali de a ne angaja în dialog, există presiuni din partea Rusiei de a bloca cumva procesul acesta şi politica paşilor mici, care a fost anunţată şi care aparent este susţinută de către toţi actorii implicaţi în formatul 5+2, par a fi nişte paşi în neant...”

*
Jurnalistul Tudor Iaşcenco, directorul ziarului regional „Cuvântul” este de părere că pentru locul în vitrina săptămânii au concurat premierul Filat şi speaker-ul Marian Lupu.

Tudor Iaşcenco: „Primul lucru a fost bilanţul de 3 ani al Guvernului Filat, eveniment observat de guvernare, dar nu prea observat de populaţie, de societatea civilă, de cetăţeni, fiindcă aşteptările au fost probabil mult mai mari decât ceea ce s-a întâmplat. Al doilea lucru a fost declaraţia preşedintelui Parlamentului cu privire la denumirea „ştiinţifică” (în ghilimele) a limbii române, lucru pe care nu ştiu dacă cineva se aştepta să-l spună. Şi al treilea lucru: mâine se împlinesc 15 ani de la fondarea Asociaţiei Presei Independente care, în aceşti ani, a devenit foarte vizibilă, foarte influentă.”

Europa Liberă: Mă determinaţi astfel să sonorizez o constatare din folclorul politic, vehiculată şi de putere, dar şi de opoziţie: există asociaţie, dar nu prea există presă independentă.

Tudor Iaşcenco:
„Chişinăul crede aşa, fiindcă citeşte presa din Chişinău. În provincie există presă independentă şi eu sunt gata să argumentez cu date, cu cifre, cu opinii concrete acest lucru. În provincie sunt mai multe ziare membre ale Asociaţiei Presei Independente, care fac alt tip de presă decât ceea ce se face la Chişinău.”
XS
SM
MD
LG