Linkuri accesibilitate

Suprasaturaţia informaţională impune rigoare tehnologică şi discernământ, dar asta e o altă poveste.


Înființat în anul 2000, Centrul Acces-info este o organizație neguvernamentală care promovează în primul rând dreptul accesului la informație. Zilele acestea, organizația este ocupată cu o campanie publică numită „Săptămâna dreptului de a ști”. Detalii în relatarea corespondentei Europei Libere la Chișinău Alla Ceapai.

Dreptul de a şti, pentru studentul de la jurnalism Denis Perju, este probat prin liberul acces la informaţia publică care interesează nu pe un individ în parte, ci societatea în ansamblu. Însă nu toţi moldovenii, crede Denis Perju, îşi doresc să cunoască mai mult:

„Trăim într-o societate absolut agramată în ceea ce priveşte cunoaşterea legii, cunoaşterea drepturilor. Oamenii nu folosesc acest drept de a folosi informaţia publică. Nu putem spune că ne este interzis dreptul la informare pentru că noi de acest drept nu ne folosim, noi nu cerem acces la informaţie. Nu trebuie să aşteptăm cineva să vină să ne informeze.”

E vorba şi de mentalitatea noastră?

„Pentru ca să pierdem sovieticul din sângele nostru trebuie să treacă mai multe generaţii. Suntem crescuţi şi educaţi de oameni născuţi în Uniunea Sovietică, pe acel teritoriu în care libertatea de opinie, accesul liber la informaţie nu existau.”

Directorul Centrului Acces Info Vasile Spinei consideră că partea leului din starea de lucruri încă precară revine autorităţilor:

„Şi atâta timp cât informaţia oficială va fi considerată de mulţi funcţionari o proprietate a instituţiei sau a lor proprie atâta ne vom afla unde ne aflăm. Dar accesul la informaţie, accesul la justiţie şi libertatea de exprimare a fost, este şi va fi, piatra de încercare a fiecărei societăţi ”

Sunt oare suficient de deschise autorităţile să furnizeze cetăţenilor informaţia cu caracter public, aşa cum le obligă legea, l-am întrebat pe Ministrul Justiţiei Oleg Efrim:

„Sigur că câteodată unii funcţionari refuză să ofere informaţia solicitată cetăţenilor sau persoanelor interesate care au dreptul la această informaţie potrivit legii cu privire la accesul la informaţie, cred că pe responsabilizarea acestor funcţionari ar trebui de insistat mai mult.”

Liberalizarea accesului la informaţia publică este una din sarcinile pe care şi-a propus-o şi Centrul de Guvernare Electronică, care recent a creat mai multe instrumente puse la dispoziţia cetăţenilor pentru a obţine nu doar informaţia publică, dar şi să beneficieze de unele servicii fără să plece din faţa computerului, spune comunicatorul de la e-guvernare Ilona Spătaru:

„Tot mai mulţi primari cu care ne-am întâlnit susţin că vor să-şi schimbe modalitate de a comunica cu cetăţenii în acest sens, deschid site-uri, doresc să fie pe reţelele de socializare. Primarii îşi publică documentele pe diferite platforme, de pildă actelocale.md. Dacă mă întrebi, sunt gata oare oamenii simpli să utilizeze internetul nu doar pentru a discuta cu rudele de peste hotare? cred că lucrurile încep să se schimbe. Oamenii de pe internet se informează tot mai mult. Dar oare se gândește omul care nu are ce mânca la informaţii şi la diversitatea informaţiei? Sigur că este mai complicat. Deşi există această diferite surse omul trebuie să fie pregătit să analizeze.”

L-am întrebat pe directorul APEL Ion Bunduchi dacă printre grijile cotidiene îşi are loc şi dorinţa de a cunoaşte informaţii relevante despre modul în care acţionează guvernarea:

„O parte din populaţie şi-a dat seama că între a avea ce pune pe masă şi volumul informației este o legătură directă. mai multă informaţie înseamnă prosperitate, înseamnă bunăstare. Informaţia a devenit un material de construcţie a vieţii noastre.”

Ce-i drept, spun experţii, suprasaturaţia informaţională impune rigoare tehnologică şi discernământ, dar asta e o altă poveste.
XS
SM
MD
LG