Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „O societate agrară nu are prea multe soluții la îndemână.”


Istoricul şi publicistul Gheorghe Cojocaru, răspunde întrebărilor lui Vasile Botnaru.

Gheorghe Cojocaru: „Seceta, în acest an, ca, de altfel, în ultimii ani de la acest început de secol, lovește cu regularitate arii întinse de pe mapamond, Republica Moldova numărându-se printre statele puternic afectate de acest cataclism. După ce a pierdut, în urma proceselor de dezintegrare a fostei Uniuni Sovietice o bună parte din industria dependentă de spațiul Estic, Republica Moldova a devenit o societate preponderent agrară, iar odată cu pierderea piețelor de desfacere a produselor sale agricole în Rusia, agricultura Moldovei a devenit și mai vulnerabilă. În plus, importurile masive de produse agricole, nu întotdeauna de cea mai bună calitate, anihilează efortul agricultorilor locali de a menține agricultura pe linia de plutire”.

Europa Liberă: Înţeleg că vorbiţi despre agricultură ca despre o problemă nu managerial, ci una politică. În aceste condiții, complicate, care ar fi colacul de salvare a agriculturii, ca pilon central al economiei naționale, de care are nevoie dezvoltarea statului Republica Moldova?

Gheorghe Cojocaru: „Fără nici un dubiu, un răspuns calificat la această întrebare al putea să-l ofere doar specialiștii în domeniul agriculturii, dar ceea ce se vede și de la o parte este faptul că o societate agrară nu are prea multe soluții la îndemână, fiind nevoită, pentru a supraviețui, să valorifice resursele locale, să devină atractivă, să atragă investiții din exterior și să ofere produse apreciate și pe piața internă, și pe cea externă. Agricultura ar trebui să devină realmente o prioritate strategică națională pentru orice guvernare, astfel încât să fie definite și ramurile ei prioritate de dezvoltare durabilă și să fie elaborată și realizată consecvent o politică de susținere a agricultorilor”.

Europa Liberă: Spuneaţi mai devreme că Republica Moldova se confruntă frecvent cu seceta şi, avînd o economie vulnerabilă, suportă mai greu aceste „hazarduri naturale”, cum se numesc ele în terminologia ecologică modernă. Ce remedii se pot identifica împotriva acestei vulnerabilităţi?

Gheorghe Cojocaru: „Fenomenul secetei a devenit o preocupare la nivel global, remediile vor trebui inventate la nivel global, dar și pe plan național se pot face multe lucruri bune și cu mijloacele la îndemână. Înainte de toate, ar trebui ca știința să livreze un tablou bine conturat al acestui fenomen, să fie stabilite cauzele și efectele locale ale secetei, după cum și să fie găsite instrumentele necesare pentru combaterea ei. În anii de independență a Republicii Moldova, se știe, s-a tăiat abuziv din fondul forestier, consecințele unor asemenea acțiuni regăsindu-se astăzi în amplificarea secetei. În aceste condiții critice, fondul forestier ar trebui declarat drept un bun național intangibil pentru mulți ani înainte, fiind necesară realizarea unei politici ecologice corespunzătoare. De asemenea, comunitatea științifică ar putea propune selectarea și cultivarea exclusivă a culturilor rezistente la secetă”.

Europa Liberă: Se ştie că seceta generează foamete. Deci e logic ca lumea să se întrebe: oare nu este amenințată astăzi populația Republicii Moldova de foamete?

Gheorghe Cojocaru: „Seceta nu a atins proporțiile unui cataclism natural cu totul incontrolabil. Inevitabil, ea va genera consecințe pe plan social-economic, dar, se poate spune cu toată certitudinea, foametea nu pândește astăzi populația din Republica Moldova. Însă autoritățile de vârf au obligația de a pune la punct o strategie națională pentru supraviețuire și dezvoltare în condițiile secetei care se cronicizează”.
XS
SM
MD
LG