Linkuri accesibilitate

„Implementăm noua curriculă modernizată, dar nu găsim ceea ce ne trebuie.”


Şcoala a început de aproape o lună şi după costurile iniţiale pentru uniforme, caiete sau ghiozdane, oamenii constată, an de an, că apar cheltuieli suplimentare fie că este vorba de materiale didactice suplimentare sau de meditaţii. Tamara Grejdeanu s-a întrebat dacă este vorba de costuri rezonabile sau o modalitate indirectă de a finanţa învăţământul de stat?

După ce au trecut de târgurile şcolare, părinţii trec tot mai des acum pe la librării. Acolo am surprins mai multe mame care adunau de pe rafturile cu cărţi materiale adăugătoare pentru fiecare materie şcolară. Stau de vorbă cu Maria Morari, care pune la îndoiala eficienţa suplimentelor didactice, pentru care insistă profesorii:

„Unele sunt eficiente, unele nu prea, adică am fată în clasa a şasea, unele le-a folosit dar unele doar le-a procurat dar nu le-a finisat până la urmă.”

Europa Liberă: Dar se cere de la ei obligatoriu materiale suplimentare?

„Păi da, chiar astăzi i-am dat nişte bani pentru a procura nişte caiete la limba română şi la matematică, care au fost cerute de către profesoară. Mai bine ar fi de la bibliotecă ceva dat care ar fi achitat cu suma aceasta care o achităm noi pe manuale. Anul trecut au procurat nişte caiete dintre care au făcut doar o temă, după care au stat aşa neterminate.”

Din discuţiile cu părinţii aflu că puţini sunt cei care cumpără întreaga listă cu materiale sugerată de profesori. Marina Golban care are patru copii la şcoală îmi spune că trebuie să dea aproape jumătate de salariu pentru a cumpăra tot necesarul:

„Văd că sunt foarte scumpe ele, de exemplu pentru fetiţă mi-a cerut profesoara 250 de lei, că trebuie să le aibă, că ei studiază de pe aceste materiale.”

Europa Liberă: Şi şcoala, nu le poate asigura?

„Ei nu le au, se cere să le procurăm, să dăm bani. Poate şi într-adevăr sunt bune, dar nu sunt de acord cu programele acestea, pentru ce să îl supraîncarci acum când este el mic, pentru ei este foarte greu, ei practic nu ştiu şi rămân după lecţii şi fac programul acesta.”

Despre necesitatea materialelor suplimentare la şcoală am discutat şi cu Angela Albu, directoarea unui gimnaziu din Sângerei:

„Suntem cu toţii în perioada când implementăm noua curriculă modernizată, dar uitaţi-vă că nu găsim ceea ce ne trebuie. Caietul elevului, ediţie modernizată deci noi nu găsim, practic tot Chişinăul doar la clasa a V-a, la restul claselor nu sunt în vânzare.”

Europa Liberă: Vreţi să spuneţi că nu găsiţi toate materialele suplimentare de care aveţi nevoie?

„Nu sunt materialele care ar coincide cu curricula şcolară. Copiii mei au solicitat să studieze disciplina opţională omul şi mediul, prin ţări şi continente, evoluţia descoperirilor geografice, pentru toate astea este nevoie de literatură suplimentară.”

Europa Liberă: Părinţii, trebuie să o achite din buzunarul lor?

„Da, pe care părinţii o achită.”

Chiar dacă preţul bate la buzunar, îmi spune Valentina Bobu din Grătieşti, pentru binele lui, un elev trebuie să fie asigurat cu toate materialele necesare:

„E cam greu dar ne străduim să facem faţă, deocamdată adică, cărţile, rechizitele, caietele adăugătoare, în plus dicţionarele, sunt costisitoare dicţionarele, şi la franceză şi la engleză şi la română două am luat, adică sunt şi suta şi 80 de lei. Îi scump dar este tot pentru binele nostru, că nota rea o are copilul, profesorul cere că asta e treaba lui.”

Părinţii cu care am reuşit să stau de vorbă sunt de părere că nu numai materialele didactice sunt cele care asigură o educaţie de calitate copiilor lor, principala misiune le revine profesorilor care ar trebui, în opinia lor, să diversifice metodele de predare pentru a interesa copiii.
XS
SM
MD
LG