Linkuri accesibilitate

Interviu cu vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei.



Europa Liberă: Dacă ar fi să citim corect Raportul recent de activitate al Ministerului Economiei, privind primul semestru 2012, care ar fi cele mai importante două-trei concluzii pe care ar trebui să le înţeleagă cetăţeanul simplu despre starea treburilor economice ale statului?


Valeriu Lazăr:
„Cred că principala concluzie ar fi că economia Republicii Moldova, pe toate componentele sale, înfruntă un val de criză. Este un lucru deja cert. Doi, nu zic că a fost o surpriză pentru noi, anticipam pentru acest an economic o încetinire a creşterii economice fiindcă aşa a arătat tabloul deja la început de an, suntem foarte dependenţi de situaţia din ţările partenere în comerţul bilateral, în relaţiile economice, de aceea era şi firesc, văzând aceste tendinţe, să ne pregătim şi noi de a înfrunta acest val al crizei. O altă concluzie ar fi că amploarea acestei crize a fost ceva mai mare decât ne aşteptam noi, dar cea mai mare provocare pentru anul economic curent sunt, de fapt, consecinţele unei secete fără precedent şi asta ne-a făcut să pierdem cam 1,5 % de creşetere economică. Dar pentru mine o concluzie importantă este că tot ce am făcut în ultimii trei ani de zile a fost corect, poate insuficient pentru a face faţă unei crize de aşa amploare, dar a fost corect, fiindcă observăm că chiar dacă avem o încetinire serioasă a creşterii economice, economia înfruntă acest val de criză pe plus.”

Europa Liberă: Răcirea creşterii economice este evidentă pe parcursul anului curent… E loc de îngrijorare mai specială în legătură cu această constatare?

Valeriu Lazăr:
„Bine, întotdeauna este loc de îngrijorare atunci cînd vezi că evoluţia este ceva mai dură decît ceea ce ai prevăzut. Eu zic că noi am avut inspiraţia, să zic aşa, să fim precauţi şi dacă vă aduceţi aminte, în exerciţiul bugetar pe anul curent noi am luat în calcul şi un scenariu mai prost şi aduc aminte şi scenariul cu care a operat şi Ministerul Economiei, spuneam că noi aşteptăm o creştere nominală de 3 %, dacă conjunctura va fi mai favorabilă s-ar putea ca la această creşetere să se adauge 1 % - 1,5 %, dacă conjunctura va fi mai nefavorabilă, va trebui să scădem din 3 % cam 1,5 % - 2 %. Păi, noi suntem pe marginea de jos a acestui diapazon, dar important este că noi am construit bugetul, fiindcă este un document prea important care asigură sau în alt caz nu asigură sustenabilitatea finanţelor publice. Eu zic că noi am fost suficient de vizionari şi acum nu suntem în situaţia în care să tăiem pe undeva. Din contra, Guvernul, statul îşi îndeplineşte întocmai toate obligaţiunile, nu tăiem din investiţiile publice, pentru că acestea asigură şi locurile de muncă şi cifra de afaceri pentru întreprinderi şi salariile pentru oameni, care sunt încreştere. În egală măsură observaţi că deficitul bugetar care l-am inclus în exerciţiul bugetar pe anul curent ne permite la fel să face faţă altor tipuri de obligaţiuni, externe, să zicem. Adică noi nu suntem în situaţia în care se află alte ţări chiar foarte solide. Eu cred că noi destul de binişor înfruntăm această criză.”

Europa Liberă: Mi-a atras atenţia, altminteri, chiar din primele pagini ale raportului, o constatare: „analizând modificarea PIB-ului în semestrul I al anului 2012, comparativ cu perioada analogică a anului 2008 (perioada înainte de criză), se poate constata că economia Moldovei a depăşit criza economică”… Unde în primul rând ar trebui să se vadă semne în acest sens?

Valeriu Lazăr:
„Această constatare scoate în evidenţă faptul că noi am depăşit ca şi recuperare economică situaţia din 2009. Lucrul acesta este important. Acum, unde se manifestă? Să ne uităm foarte atent la cîţiva indicatori aproape de oameni: salariile, nivelul de venituri, observăm chiar şi anul curent pe prima jumătate de an, în situaţia în care avem o evoluţie economică destul de modestă, salariile sau câştigurile salariale medii au crescut în termeni nominali cu aproape 10 %, în termeni reali cu aproape 6 %, adică salariile cresc. Lucrul acesta trebuie să îl reţinem din altă perspectivă, dacă ne uităm atent în structura veniturilor populaţiei, observăm că cea mai mare pondere, în jur de 30 %, o deţin tocmai plăţile salariale, adică veniturile oamenilor cresc, modest, mult mai modest decît eu personal şi tot Guvernul ne-am fi dorit, dar important este că aceste venituri sunt pe creştere, adică chiar şi în condiţii de criză, oamenii au venituri mai mari şi spuneam că în structura acestor venituri ponderea salariilor este în creştere. La fel rămân stabile şi în creştere sumele plătite ca şi contribuţii sociale. Eu m-am referit la doar câţiva indicatori sociali, dar revin la alţi indicatori care arată o anumită însănătoşire a situaţiei economice: creşte din an în an ponderea industriei şi, de fapt, începând cu anul 2010 situaţia s-a stabilizat şi avem un punct de inflexiune, deja am schimbat trendul, din an în an creşte ponderea industriei, ceea ce înseamnă că producem mai mult. Dacă ne uităm atent şi vrem să vedem aceşti indicatori, îi vedem.”

Europa Liberă: Este prilejul în care o să Vă cităm mai copios, dle ministru. De exemplu: „Schimbarea paradigmei de dezvoltare poate fi orchestrată doar printr-un efort comun pe toate domeniile care împiedică atragerea investiţiilor, dezvoltarea industriilor exportatoare, promovarea societăţii bazate pe cunoştinţe”. Ce împiedică, aşadar, atragerea investiţiilor, de exemplu, sau promovarea societăţii bazate pe cunoştinţe”?

Valeriu Lazăr:
„Dacă m-aţi întreba care este cea mai mare nerealizare în această perioadă, păi ar fi tocmai faptul că noi am creat anumite premise şi baza pentru schimbarea acestui model, care înseamnă mai multă investiţie, mai multă producere, locuri de muncă şi salarii mai mare, dar asta însemnă în primul rînd investiţii. Spuneam că nu ne-a reuşit până la capăt nişte reforme, aşa numitele reformele structurale, chestii nu de conjunctură, dar chestii de structură, chestii sistemice. Hai să ne uităm atent de ce rezultatul nostru sau scorul nostru investiţional este modest? Fiindcă investitorii nu se interesează doar de lucruri care vin din zona economicului. Nu o să vină investiţii serioase atîta timp cît despre Republica Moldova se spune că „Uite acolo justiţia funcţionează într-o manieră în care au loc diferite preluări de proprietăţi”. Nu am inventat eu noţiunea cu atacurile raider. De aceea, reforma în domeniul justiţiei este piatra de bold pentru tot ce se numeşte proces investiţional. Pentru că ce înseamnă o investiţie? Omul a venit în această ţară cu nişte bani, el trebuie să aibă sentimentul că propietatea lui aici va fi protejată, dacă vor apărea anumite litigii el va merge în instanţă şi i se va face dreptate. Simţul dreptăţii, care e valabil pentru orice om, e foarte important pentru investitor. Mergem mai departe. Ce reclamă acum investitorii? În special investitorii industriali spuneau: „Noi suntem foarte dependenţi de maniera în care la voi se reglementează comerţul exterior.” De ce? Pentru că orice producere, cît de cît solidă, presupune importuri de materie primă, componente, utilaje, etc, şi presupune exportul de produse finale. De aceea, viteza cu care funcţionează toate instituţiile ce reglementează comerţul exterior în punctele de trecere a frontierei, în primul rând instituţiile vamale, dar nu doar ele, spuneam că este foarte important pentru ei. Regretabil, încă mai avem de muncit la acest capitol. Mergem mai departe, orice investiţie presupune forţă de muncă, că vorbim de ingineri, că vorbim de muncitori de calificarea necesară, or aici avem anumite carenţe. V-am scos în evidenţă doar trei domenii conexe la activităţile economice propriu-zise şi dacă nu ne vom mişca în front comun cu toate aceste elemente, nu avem cum, poţi să vii cu nişte reglementări ca să înregistrezi o afacere foarte repede, dar investitorul nu apucă să vină, să profite de aceste reforme pozitive dacă se documentează că în Moldova nu funcţionează justiţia, sau vine în Moldova şi trebuie să stea 14 ore cu TIR-ul în vamă sau dacă nu îşi găseşte muncitorii de calificarea necesară, chiar dacă ei sunt în această ţară.”

Europa Liberă: Spuneaţi la un moment dat că „Populismul politicienilor este mai periculos decât deficitul bugetar, ca să limităm doar la asta şi că … Cu altă ocazie aţi menţionat că ar exista divergenţe de ordin politic între partidele coaliţiei… Aceste divergenţe rămân în continuare periculoase pentru reformele economice de profunzime?

Valeriu Lazăr:
„Eu cred că inclusiv şi aceste divergenţe au făcut ca în ultimii trei ani de zile, să întârziem cu foarte multe reforme. E un adevăr, nu trebuie să ne ascundem după deget. Eu am spus că noi suntem într-un Guvern de coaliţie şi vreau să zic că din 1999 încoace, este prima experienţă de succes a coabitării politice. Cred că ne-a luat prea mult timp, dar bine că am înţeles că într-un Guvern de coaliţie trebuie să ştii a face cedări, a fi tolerant şi să ştii să te ghidezi, în primul rînd, nu de interesul de partid sau cel corporativ, dar de interesul naţional. Avem nişte obiective care se regăsesc în Programul de Guvernare, noi am avut grijă atunci cînd am structurat Guvernul şi am fost un participant activ din partea Partidului Democrat la ceea ce scrie pe partea de conţinut şi partea instituţională, cum vedeam noi că va trebui să funcţioneze acest Guvern şi ce va trebui să facă. Noi suntem partide diferite, de exemplu, Partidul Democrat are foarte multe divergenţe de ordin ideologic, dacă vreţi, politic, cu colegii noştri din Partidul Liberal. Am spus că dacă nu avem alte soluţii, trebuie să muncim împreună spre binele acestor oameni, acestui popor, atunci hai să lăsăm în afara programului de guvernare tot ce ne dosebeşte. Uite, tot ce ne uneşte punem în acest program, avem consens pe ceea ce ne propunem şi mergem înainte. Bine, au fost vremuri, perioade, cînd nu toţi au respectat acest angajament, dar Slavă Domnului, eu cred că am depăşit această perioadă, deşi riscurile sunt în permanenţă. Oamenii sunt diferiţi, viziunile politice sunt diferite.”

Europa Liberă: Dle Lazăr, ce creştere economică ar trebui să aibă, anual, să zicem, RM şi în cât timp ca populaţia să ajungă la salarii competitive sau altfel spus, cînd am putea să ne îndepărtăm de statutul unei ţări care vede bucăţica de pâine, cum spuneaţi Dvs, prea mică, şi să ne apropiem de ţările care se plâng că diamantele sunt mici?


Valeriu Lazăr:
„Mulţumesc că aţi prins această figură de stil, tocmai asta urmăream eu. Atunci cînd are Germania creştere economică de 0,3 % şi ei zic că e criză, în cazul Republicii Moldova, care are vizavi de nivelul de dezvoltare şi de viaţă din Germania absolut alt nivel, sigur că noi trebuie să creştem mult mai mult. Există însă o noţiune care se numeşte „potenţial de creştere” a unei ţări, care se bazează pe resurse. Noi putem să desenăm diferite scenarii, dar eu operez cu chestii realiste. Eu cred că este realist în Republica Moldova un scenariu creştere la nivel de 7-8 % anual, dar pe mine mă interesează nu cifra de creştere, dar noi vrem să creştem în interiorul altui model. Să ne aducem aminte, noi am avut din anul 2000 până în 2008 inclusiv, creştere economică la nivel de 6-7 %, dar nu am avut şi dezvoltare economică, fiindcă poţi să ai creştere economică, asta înseamnă că un sector două, să zicem, înfloresc că restaurantele sau alte domenii, şi asta îşi dă iluzia că tu ai creştere economică, dar nu este una inclusivă. Creşterea economică pentru mine înseamnă atunci cînd ai o dezvoltare economică organică, echilibrată, o creştere poate şi de 4-5 %, dar care îmi crează locuri de muncă, dezvoltă produceri cu valoarea adăugată înaltă, creşte cifra la export, importăm mai puţin, exportăm mai mult. De aceea eu cred că modelul pe care noi l-am propus şi a fost votat de Parlament, Strategia 2020, înseamnă că noi ne propunem să creştem 4 - 6 % anual, dar să avem o altă calitate de creştere. Ca oamenii să nu sărăcească, să nu se mărească discrepanţa dintre veniturile mari şi veniturile mici. Eu cred că e real şi noi trebuie să avem perseverenţa necesară să mergem în acest sens. Or noi de multe ori, un an, doi, facem diferite reforme, apoi ne abatem de la cursul pe care ni l-am propus. Eu cred că noi acum avem viziune, chiar cu existenţa anumitor mici neînţelegeri de ordin politic-ideologic, eu cred că avem toate şansele să dăm o altă anvergură reformelor, să ne mişcăm cu toate reformele în front comun şi atunci vom avea şi acest rezultat.”
XS
SM
MD
LG