Linkuri accesibilitate

Cum reuşesc tinerii să se afirme la nivel local?


Reusesc tinerii moldoveni să îşi facă auzită vocea în viaţa publica din Moldova? Este întrebarea la care a căutat un raspuns Tamara Grejdeanu.

Un mecanism sigur prin care tinerii ar putea colabora cu autorităţile şi ar influenţa deciziile ce îi vizează deocamdată nu există, îmi spune Alexandru Musteaţă de la Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova. În consecinţă, dorinţa tinerilor de a se implica în viaţa publică rămâne nevalorificată. Dar pentru a se face auziţi ei trebuie să îşi probeze motivaţia, eventual prin grupuri de iniţiativă şi avansarea unor planuri de acţiuni concrete:

„Atunci când tinerii vor avea o structură reprezentativă, vor discuta în interiorul lor şi vor fi susţinuţi de către un coordonator sau o persoană cu experienţă în domeniu, atunci vocea lor ar putea fi mai puternică. Dar, iarăşi, depinde de deschiderea administraţiei publice locale. Am întâlnit cazuri în care administraţia publică nu este deschisă pentru o comunicare deschisă cu tinerii. Şi, iarăşi, depinde de localitate. Ei sunt lăsaţi să se întrunească, să discute, să dezbată anumite probleme şi doar în cazuri foarte rare sunt lăsaţi să participe, sau să vină cu părerea lor în faţa primarului sau în faţa consiliului raional.”

Despre reuşitele tinerilor la nivel local am discutat şi cu Iustin Racu din comuna Lozova, care a fost timp de doi ani liderul unui consiliu al elevilor din localitatea sa:

„Dacă mergi la primărie sau la şcoală, adică organele care ar putea să te ajute, nu merge doar şi cere, dar du-te cu un plan, cu o alternativă, în caz că nu iese, avem altceva de făcut, poate aşa o să se deschidă şi ei , dacă este administraţie publică locală competentă şi dacă este o deschidere, dar dacă acolo stă un domn care nu vrea să audă de tineri, cred că unicul moment, o dată în patru ani când tinerii participă la luarea deciziilor sunt alegerile, mai departe undeva dacă 10 % dintr-o localitate, de tineri dacă se implică. Vocea noastră-i aşa, adică-i, ascultată dar parţial.”

Ca să nu renunţe la idei, din lipsa banilor invocată mereu de autorităţi, un grup de tineri din Ungheni au apelat la oamenii din preajmă. Fondurile sunt adunate de la agenţii economici locali. Aflu de la Marina Zamă, membră a acestei organizaţii că tinerilor le este greu să-şi expună poziţia în faţa autorităţilor, de aceea se descurcă pe cont propriu:

„Tinerii sunt foarte receptivi la problemele cu care se confruntă şi încearcă singuri să pună o temelie. Vor să ia parte la decizii, anul trecut o mare parte din tineri au fost prezenţi la o şedinţă care a fost deschisă ca să întrebe exact ce doresc tinerii, ce vor să schimbe, însă la moment nu pot să spun că participarea tinerilor la şedinţele consiliului este mare. Cred că este prea mult pentru ei a spune o idee în faţa consilierilor, mulţi încă se inhibă pentru a lua aşa decizii.”

Despre ideile tinerilor care nu ajung pe agenda autorităţilor, vicepreşedintele raionului Căuşeni, Oleg Cuciuc îmi spune că sunt rezultatul reticenţei conducerii faţă de iniţiativele slab argumentate:

,,Sunt cam blocaţi tinerii când se ajunge la iniţiative concrete de a le definitiva pe o coală de hârtie, de a le îndrepta mai departe. Posibil toate problemele care sunt în societate se reflectă şi asupra psihologiei tinerilor. Tinerii care au crescut mulţi ani şi nu au fost auziţi au pierdut din iniţiativele de bază, de aceea ei sunt mai retraşi şi nu prea vin aşa cu idei concrete, asta duce la unele efecte mai negative în comunicarea lor cu factorii de decizie.”

Pentru ca ideile inovatoare să fie sprijinite prin decizii ale autorităţilor publice locale, tinerii vor să-i determine pe reprezentanţii autorităţilor locale să meargă şi ei la diverse stagii de formare şi educaţie, astfel încât diferenţele de vârstă şi de priorităţi să nu mai fie un obstacol insurmontabil.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG