Linkuri accesibilitate

Marian Lupu: Aspiraţia R.Moldova de a fi trecută la faza de post-monitorizare a fost recepţionată pozitiv.


Preşedintele parlamentului moldovean, Marian Lupu, este într-un turneu european şi a propus la Strasbourg Consiliului Europei ridicarea monitorizării pentru Moldova. Intr-un interviu cu Valentina Ursu prin telefon, domnul Lupu a explicat argumentele pentru care consideră că Moldova a înaintat mult pe calea democraţiei şi nu mai trebuie monitorizată de Consiliul Europei.

Europa Liberă: Domnule Marian Lupu, în calitate de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, aţi vorbit în faţa a 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Cum a fost recepţionat mesajul dumneavoastră?

Marian Lupu: „Bine, a fost recepţionat pe potrivă. Să nu uităm că din cele 47 de ţări care au fost reprezentate la acest forum, avem 28 din ele membre ale Uniunii Europene. Aspiraţia Republicii Moldova de a fi trecută de la faza de monitorizare la cea de post-monitorizare, la nivel de mesaje, a fost recepţionată pozitiv. Mai departe trebuie să punem în funcţie mecanismele respective în cadrul delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la APCE, să pornim astfel procesul de negocieri propriu-zis. Deci, în cadrul acestui for, am stabilit sarcina pe care noi o vedem în faţa ţării noastre şi în continuare vom pune în aplicare toate instrumentele pentru atingerea acestui scop.”

Europa Liberă: Dar, de fapt, când aţi cerut forului european scoaterea Moldovei de sub procedura de monitorizare, de ce aţi insistat asupra acestui lucru?

Marian Lupu: „Din mai multe motive. Întâi de toate, trebuie să ştim că Republica Moldova, după Ţările Baltice, a fost primul stat care a aderat la Consiliul Europei la 1995. Constatăm astăzi că, pe durata a 17 ani de zile, suntem în faza de monitorizare, o perioadă arhi-suficientă pentru a primi o nouă calitate la Consiliul Europei. Ce ne oferă
Constatăm astăzi că, pe durata a 17 ani de zile, suntem în faza de monitorizare, o perioadă arhi-suficientă pentru a primi o nouă calitate la Consiliul Europei...

ca avantaje trecerea la etapa de post-monitorizare? Din punctul meu de vedere, sunt 3 avantaje pe care am dori să le obţinem. Întâi de toate, o dată cu această trecere, Republica Moldova ar primi un plus de credibilitate în funcţionarea adecvată a instituţiilor democratice din ţară. Pe această cale, al doilea avantaj pe care l-am obţine ar fi un plus de imagine al Republicii Moldova pe plan european şi internaţional. Şi al treilea avantaj, deloc de ignorat, este faptul că această trecere reprezintă, dacă doriţi, chiar şi o regulă nescrisă, ca o condiţie pentru avansarea noastră pe calea de integrare în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că Moldova a implementat mai toate reformele pe care le solicită APCE, deci monitorizarea nu ar mai avea obiect. Şi totuşi, pare-se, că Moldova mai rămâne restanţieră la capitolul reformarea procuraturii.

Marian Lupu: „Întâi de toate, trebuie să înţelegem că nici într-o ţară, inclusiv ţară membră a Uniunii Europene, nu vom găsi o situaţie ideală, la nivel de funcţionare a instituţiilor democratice. Noi vorbim de un nivel suficient, pentru a constata posibilitatea de a efectua această trecere la o nouă etapă calitativă de membru al Consiliului Europei. La fel, nu trebuie de confundat că această trecere ar însemna stoparea
Nu trebuie să credem că această trecere ar însemna stoparea procesului de monitorizare şi stoparea implementării de către ţara noastră, în calitate de membru al Consiliului Europei a acelor angajamente pe care noi ni le-am asumat...


procesului de monitorizare şi stoparea implementării de către ţara noastră, în calitate de membru al Consiliului Europei a acelor angajamente pe care noi ni le-am asumat din momentul aderării la acest for. Există exemple multiple, în cazul în care un stat este trecut la etapa de post-monitorizare şi, dacă se întâmplă cazuri de abatere de la normele democratice, practica Consiliului Europei permite reîntoarcerea acestor ţări din nou în faza de monitorizare. Deci, să nu confundăm că această trecere ar însemna o lipsă de monitoring sau auto-monitoring. Această trecere, de fapt, ar însemna, precum ziceam, o încredere mai înaltă... Noi avem încă acţiuni multe în contextul reformelor pornite. Mă refer aici şi la reforma... în genere, la toată reforma sistemului de drept. Şi în sistemul judecătoresc reforma este pornită şi trebuie dusă până la bun sfârşit, şi Procuratura Generală, şi Ministerul de Interne, însă la momentul zilei de astăzi, în comparaţie cu tot ce am avut noi în trecut, pe durata a 17 ani de zile, ne permitem într-adevăr să constatăm că suntem pe poziţia să solicităm o asemenea trecere, lucru pe care l-am făcut în cadrul acestui for.”

Europa Liberă: Reforma procuraturii se regăseşte printre priorităţile pe care vi le propuneţi?

Marian Lupu: „Dacă vom privi cu multă atenţie conţinutul Strategiei de Reformă a sistemului de drept, a sistemului justiţiei, pe care Parlamentul a adoptat-o anul trecut, iar la începutul acestui an, a fost adoptat şi Programul de Acţiuni pentru implementarea acestei reforme, veţi găsi toate componentele sistemului de drept, inclusiv procuratura. De altfel, un şir întreg de acţiuni şi în această direcţie au pornit, de rând cu reforma sistemului judecătoresc. Eu gândesc că, până la sfârşitul acestui an, sau la nivel de comisie parlamentară de profil, de ce nu (?), poate şi în cadrul unei şedinţe plenare a Parlamentului, va urma să examinăm gradul de implementare a acestei reforme pe toate filierele.”

Europa Liberă: În speach-ul dumneavoastră v-aţi referit şi la nevoia rezolvării problemei conflictului transnistrean care, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, este principala ameninţare asupra integrităţii teritoriale a ţării. APCE poate ajuta Republica Moldova la identificarea unei soluţii durabile pentru criza transnistreană?

Marian Lupu: „Da. Cu certitudine, da. Vorbim de posibilitatea de a acorda o asistenţă în acest sens din partea APCE, cât şi din partea unor altor foruri parlamentare, unor organizaţii internaţionale. Vă aduc un exemplu: există deja un proiect în pregătire la nivel de APCE şi AP OSCE, pentru formarea condiţiilor necesare şi acordarea unei platforme, a unui dialog, la nivelul parlamentarilor de la Chişinău şi a reprezentaţilor aşa-numitului Soviet suprem de la Tiraspol. O platformă care nu vine să substituie procesul de negocieri, nici nu ne propunem acest lucru. Însă dimensiunea parlamentară, parlamentarii, aleşii poporului, cu certitudine că, prin dialogul pe care îl vom desfăşura, vom contribui la stabilirea unui grad mai înalt de încredere, de înţelegere. Şi respectiv pe această cale să se vină cu o mână în plus de asistenţă, cu un suport în plus pentru a avansa pe calea rezolvării problemei de reîntregire a ţării noastre.”

Europa Liberă: Procedura de scoatere de sub monitorizare cam cât durează?

Marian Lupu: „Bine, nu există norme sau proceduri prescrise în acest sens. În cadrul acestei conferinţe, am declarat scopul nostru politic şi, de fapt, solicitarea înaintată către partenerii noştri, ziceam că această solicitare a fost primită cu bunăvoinţă şi înţelegere. De aici, mai departe, vor fi puse în funcţie toate mecanismele, de exemplu, pe linia echipei de raportori pentru Republica Moldova, pe linia delegaţiei noastre parlamentare la APCE. Cel puţin, eu cât şi colegii mei din Parlamentul ţării vom depune toate eforturile ca această procedură să fie de o durată cât mai scurtă.”

Europa Liberă: Aţi avut o serie de întrevederi cu oficialii europeni? Ce mesaje v-au transmis? Ce semnale transmit Republicii Moldova?

Marian Lupu: „Am profitat de prilejul participării la această conferinţă, inclusiv în calitate de platformă pentru organizarea unui număr destul de mare de întrevederi bilaterale cu conducerea parlamentelor ţărilor partenere ale Republicii Moldova, precum... încep de la Est spre Vest: Azerbaidjan, Letonia, Lituania, Germania, Franţa, Polonia, România, Italia şi unele alte ţări. În cadrul acestor întrevederi cu şefii de legislative, am discutat două blocuri de subiecte, primul cu referinţă la agenda bilaterală de colaborare interparlamentară cu Republica Moldova. Am trecut în revistă proiectele anterioare, situaţia la ziua de azi. Şi am trasat priorităţi pentru perioada imediat ulterioară. Un al doilea bloc de subiecte vizează procesul de integrare a Republicii Moldova, fiind solicitat suportul politic al statelor membre, inclusiv în cadrul Parlamentului European, fiindcă avem mulţi parlamentari europeni care fac parte şi din mecanismele de dialog în cadrul Consiliului Europei. Deci, ziceam că am solicitat suportul pentru grăbirea terminării negocierilor pe marginea Acordului de Asociere cu ţara noastră, parte componentă a acestuia fiind şi Acordul de Liber Schimb, cât şi promovarea cât mai activă a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, plus susţinerea iniţiativelor care vin din partea statelor membre, cât şi de la Bruxelles, pentru pachetul de asistenţă economică, financiară şi tehnică acordată Moldovei pentru a ne susţine pe calea de integrare europeană.”
XS
SM
MD
LG