Linkuri accesibilitate

Poate o interdicţie schimba obiceiurile alimentare ale copiilor ?


De mâine, în şcolile din Moldova vor fi interzise alimentele care conţin mult zahăr, grăsimi şi sare cum ar fi cartofii prăjiţi, arahidele sau ciocolata. Lista alimentelor interzise, pentru că nu sunt recomandate copiilor, a fost întocmită de Ministerul Sănătăţii, împreună cu Centru Naţional de Sănătate Publică şi dieteticieni. Toate aceste produse nu vor mai fi vândute nici pe o rază de 100 de metri în jurul şcolilor. Îşi vor schimba copiii obiceiurile, se vor hrăni mai sănătos în viitor? Tamara Grejdeanu relatează despre noile reglementări:

În lista produselor nerecomandate copiilor şi şcolarilor, se regăsesc prăjiturile, ciocolata, pateurile, cartofii prăjiţi şi alimente cu adaosuri alimentare. În opinia specialistei în sănătatea copiilor şi a tinerilor, de la Centrul naţional de sănătate publică, Mariana Tutunaru, anume aceste alimente trebuie excluse din alimentaţia copiilor, atât la şcoală cât şi acasă, pentru a evita bolile de nutriţie şi metabolism:

„Toate produsele acestea sunt de o valoare energetică înaltă care poate să preceadă stadiul de obezitate, dar şi alte maladii ale tractului digestiv. Dacă în mediul şcolar se va dezvolta acest comportament alimentar adecvat de a evita consumul acestor produse nesănătoase, la orice copil se dezvoltă o deprindere, şi iată prin această deprindere se va urmări treptat şi în stradă şi în mediul familiar, şi cu prietenii, astfel noi vom dezvolta treptat acest comportament alimentar adecvat.”

Lecţia alimentaţiei corecte pentru copiii se învaţă în primul rând în familie, şi urmează la şcoală, îmi spun mamele cu care am reuşit să discut în curtea unui liceu din capitală. Lilia Cernenchi îmi spune că a învăţat din greşeli, şi acum se îngrijeşte mai mult de alimentaţia copilului său:

„Cu părere de rău noi înţelegem puţin mai târziu şi de mici îi servim cu ciocolate, cu îngheţate, care le strică stomacul, iată fetiţa mea, de exemplu, are gastrită fiindcă de mică alimentaţia era incorectă şi deja iată acum am înţeles că copiii trebuie să aibă o alimentaţie corectă. E responsabil şi părintele, dar şi la şcoală fiindcă uneori nu reuşeşti să îi pui ceva în ghiozdan şi ea îşi cumpără de aici de la cantină şi ar fi de dorit să nu fie chipsuri, alimente care îi strică sănătatea.”

Profit de pauza dintre ore şi încerc să aflu, ce ştiu copiii despre alimentaţia sănătoasă şi ce nu e bine să mâncăm:

„Eu ştiu că nu e bine să mănânci prea multe dulciuri, prea multe lucruri prăjite şi mâncare de la McDonald's, care e foarte cu chimicate.”

Europa Liberă: Nu e bună?

,,Da.”

„Eu ştiu că cele mai naturale sucuri sunt cele de la ţară care sunt făcute din fructe stoarse fără niciun chimicat.”

Europa Liberă: În pauză, voi cumpăraţi ceva de aici?

„De fapt eu îmi iau doar o napolitană şi un ceai de la bufet.”

„Mai bine să mănânci acasă, mâncare sănătoasă, că acolo ştii ce pui în mâncare.”

Ideea unei educaţii alimentare este susţinută şi de învăţătoarea Larisa Prisăcaru, care este de părere că interzicerea unor alimente nu rezolvă problema. În opinia ei, o soluţie ar fi informarea părinţilor, de rând cu cea a copiilor:

„Chiar la şcoală în cadrul orelor de dirigenţie ar putea fi invitaţi diferiţi medici, specialişti, chiar şi la şedinţele cu părinţii, cred că ar fi foarte bine venit un specialist care să le povestească părinţilor, să le explice şi atunci am lupta pe două fronturi, noi cu copiii şi cu părinţii specialiştii, şi părinţii iarăşi cu copii şi s-ar ajunge la un rezultat bun, pentru că foarte mulţi copii de la noi suferă, au gastrite, dureri stomacale , avem şi copii obezi, şi necătând la aceasta oricum e cu chifla în mână, de acasă i se dă foarte multă mâncare.”

Specialiştii în domeniu sunt de părere că anume regimului alimentar sănătos ar trebui să i se acorde cea mai mare atenţie, la lecţia de educaţie pentru sănătate şi în fiecare familie. Astfel copiii ar deprinde nu doar necesitatea dar şi cultura de a mânca sănătos.
XS
SM
MD
LG