Linkuri accesibilitate

Cazul Eliade-Culianu


Norman Manea în fața monumentului lui Kafka, la Praga
Norman Manea în fața monumentului lui Kafka, la Praga

Romanul lui Norman Manea, „Vizuina“, apărut în traducere germană.


Binecunoscutul scriitor român, Norman Manea, a citit marţi în Casa Europeană, din Berlin, din noul său roman intitulat: „Die Höhle“ - „Vizuina“ (apărut în limba română în 2009). Romanul, tradus în limba germană de Georg Aescht, a apărut la Editura Hanser din München, unde în ultimii ani au fost publicate şi alte scrieri semnate de Manea ca, de pildă, „Întoarcerea huliganului“ sau „Octombrie, ora opt“.

Avînd o bursă în Berlinul Occidental în 1986, Manea s-a decis să nu se mai întoarcă în România. În anul 1988 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii. Norman Manea este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori de limbă română. Cărţile sale au fost traduse în numeroase limbi, stîrnind ecouri extrem de favorabile.

Despre noul său roman, abia lansat, în presa germană deocamdată nu au apărut prea multe cronici. Totuşi, una din cronicile apărute merită citată aici. Este vorba despre o amplă recenzie publicată de Katrin Hillgruber în ziarul berlinez „Der Tagesspiegel“. Deja titlul recenziei, „Demonii exilului“, face o trimitere directă la tema romanului.

Manea a scris un roman în care personajele fictive au echivalenţe reale şi în care acţiunea este inspirată din uciderea lui Ioan Petru Culianu în mai 1991 la Chicago. Crima neelucidată prin care a dispărut discipolul lui Mircea Eliade a declanşat numeroase colportaje conspiraţioniste şi speculaţii care, pe alocuri, sunt preluate şi prelucrate de către autorul romanului. Tensiunea epică a romanului trăieşte dintr-o stranie atmosferă, vag poliţistă, impregnată de „ocultism obscur“, din schizotimia unor personaje şi din reacţiile exilului legionaroid.

Descifrarea suprapunerii realităţii cu ficţiunea literară devine mai uşoară pentru cineva care cunoaşte detalii legate de uciderea lui Culianu, de biografia lui Manea, care a făcut dezvăluiri legate de trecutul fascist al lui Eliade cît şi de ameninţările, respectiv reacţiile vehemente de respingere care au urmat după publicarea materialului legat de activitatea politică a istoricului religiilor. Toate aceste aspecte conferă romanului, scrie „Der Tagesspiegel“, o „tensiunea ciudată şi o ilaritate sumbră“. Totodată, scrie acelaşi ziar, cartea este şi un „roman tezist“ cu trimiteri la istoria culturii române.
Previous Next

XS
SM
MD
LG