Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: „Nu există acte normative care au fost adoptate odată şi pentru totdeauna.”


„Problema glotonimului de limbă română este o problemă pur politică, prin urmare, şi soluţia trebuie să fie una politică.”


Europa Liberă în dialog cu Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, despre Constituție, modificarea ei, legislația ca organism viu...

Europa Liberă: Practicile juridice, de fapt, se fac pe baza unor legi care se modifică cu viteză greu de controlat, de exemplu, Codul Electoral. Şi atunci ce rost au aceste tălmăciri foarte serioase şi academice, dacă, de fapt, în justiţie se întâmplă altceva?

Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale

Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale

Alexandru Tănase: „Eu cred că o abordare academică, o abordare ştiinţifică a oricărei prevederi constituţionale este un instrument util, pentru a înţelege mai bine care este sensul normei constituţionale.

În ceea ce priveşte modificările de legislaţie, legislaţia reprezintă în sine un organism viu. Nu există acte normative care au fost adoptate odată şi pentru totdeauna.

Ele trebuie să se afle într-o anumită corelaţie cu realităţile timpului, cu anumite realităţi politice. Este regretabil faptul că anume – dacă v-aţi referit la Codul Electoral – se schimbă atât de des. Este regretabil că regulile de joc în materie electorală nu sunt permanente şi constante, ca toţi actorii politici să-şi poată face calcul pentru ani în şir. Dar asta ţine mai mult de cultura politică, de abordările pe care le au oamenii politici, mai puţin ţin de norma constituţională.”

Europa Liberă: Planurile Alianţei de a schimba Constituţia nu vă îngrijorează? Mai rămâne ceva din Constituţia actuală?

Alexandru Tănase: „Chiar dacă va fi adoptată o nouă Constituţie, 80% din textul actual va rămâne intact, deoarece prevede anumite principii, anumite mecanisme universale care nu pot fi reajustate la realităţile moldoveneşti şi nici nu trebuie reajustate.

Există o serie de probleme care ţin de incoerenţa şi contradicţiile care sunt pe interiorul Constituţiei, acel nucleu de contradicţii, cum zicem noi, care genera instabilitate instituţională. Dar şi, în acest caz, nu există un instrument perfect. Dacă oamenii care pun în aplicare prevederile Constituţiei, mă refer la politicieni, nu acţionează cu bună credinţă, nicio Constituţie nu va fi pe măsură să acopere până la detalii acele goluri pe care le-am constatat noi.”

Europa Liberă: Dar sunt bombe cu efect întârziat, care oricum detonează întotdeauna societatea: glotonimul limba română, de exemplu.

Alexandru Tănase: „Sigur că.”

Europa Liberă: Şi atunci cum se va proceda în aceste situaţii, mici detalii în care lucrează diavolul.

Alexandru Tănase: „Problema glotonimului de limbă română nu este o problemă juridică, este o problemă pur politică, prin urmare, şi soluţia trebuie să fie una politică.”

Europa Liberă: De exemplu, să se omită?

Alexandru Tănase: „Opţiuni sunt foarte multe. Nu am cum să dau soluţii. Sunt mai multe formule care pot fi aplicate. Dar este important ca cei care vor vota textul Constituţiei, ei să ajungă la un compromis şi la un numitor comun. Dar sigur că, ca să nu să se devieze de la spiritul Declaraţiei de Independenţă care este actul fundamental de la care a luat naştere ţara noastră, Republica Moldova.”

Europa Liberă: După reintegrarea ţării şi Transnistria, revenind la patria-mamă, cât de valabilă va rămâne Constituţia şi pentru ei?

Alexandru Tănase: „Bine, este o problemă de opţiune politică. Depinde foarte mult care va fi modelul de reintegrare a Transnistriei. Dacă se va merge pe o formulă mai simplă, când aceste teritorii vor reveni sub autoritatea Chişinăului, în forma statului actual, Republica Moldova, sigur că nu se va impune adoptarea unei noi Constituţii. Eventual amendarea Constituţiei pentru a oferi anumite garanţii, similar celor care sunt oferite pentru unitatea administrativ-teritorială Gagauz-Yeri. În cazul de faţă, sigur că, dacă se va merge pe o formulă diferită decât cea pe care am enunţat-o eu, va fi necesară o nouă Constituţie.”

Europa Liberă: Cât priveşte meseria dumneavoastră anterioară, drepturile omului, când Curtea va decide devine sau nu o instanţă în faţa Curţii de la Strasbourg?

Alexandru Tănase: „Eu mi-am expus punctul de vedere cu mulţi ani în urmă şi îl menţin şi în continuare. Curtea Constituţională nu trebuie să fie parte a sistemului judiciar. Curtea Constituţională nu trebuie să substituţie sistemul judiciar. Justiţia se face în instanţele de drept comun. Ei sunt responsabili de protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Curtea Constituţională poate interveni şi trebuie să intervină doar în cazul în care politicul adoptă anumite instrumente regulatorii care vin să limiteze aceste drepturi. Modelele care sunt aplicate în unele state europene sunt potrivite pentru ei, deoarece au completamente alt sistem.

Trebuie să ţinem cont de faptul că Moldova e un stat mic, un stat care nu îşi poate permite o administraţie atât de ramificată cum este administraţia franceză sau cea germană. Prin urmare, şi instrumentele de protecţie a drepturilor omului pot fi eficientizate, fără a oferi noi şi noi competenţe Curţii Constituţionale.”
XS
SM
MD
LG