Linkuri accesibilitate

Un proiect de restaurare a bisericii monument istoric de la Căușeni


Frescă din nartex în Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni

Frescă din nartex în Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni

Gheorghe Postică: „Salvînd-o vom face un lucru extraordinar pentru republică, dar şi pentru biserică, în general.”


Vice ministrul culturii, Gheorghe Postică răspunde întrebărilor despre Zilele europene ale patrimoniului. Care sunt criteriile pentru ca un obiect, un monument sau o construcţie să intre în patrimoniul naţional, l-a întrebat colegul nostru Vasile Botnaru?

Europa Liberă: În acest an, avem norocul să vorbim despre proiectul de restaurare a bisericii patrimoniale de la Căuşeni. Cum se întâmplă că străinilor le pasă mai mult decât băştinaşilor care se declară ortodocşi convinşi, dar iată acest patrimoniu bisericesc şi cultural rămâne cumva neglijat.

Gheorghe Postică: „Cu regret, aşa este. Această problemă a fost neglijată de decenii. Deci, nu vreau să spun că a fost neglijată în totalitate şi de toţi, fiindcă au existat şi în trecut, şi astăzi, oameni de cultură, oameni din domeniul patrimoniului cultural, muzeografi, care, de nenumărate ori, au încercat să aducă în prim plan, problemele cu care ne confruntăm acolo, la Căuşeni. Şi aici eu aş vrea să menţionez, în mod special, eforturile care, în ultimii ani, sunt depuse de către Muzeul Naţional de Arte Plastice, ale domnului director, Tudor Zbârnea.

S-au făcut mai multe încercări, inclusiv de către Ministerul Culturii, începând cu 2009, pentru a formula şi a identifica un proiect de conservare, restaurare a bisericii din Căuşeni. Până la urmă, ne-am oprit la partenerii italieni care s-au angajat să participe şi să ne ajute să realizăm un proiect de restaurare a Bisericii de la Căuşeni.”

Europa Liberă: Cu ce anume are de gând să participe partenerul italian?

Gheorghe Postică: „În primul rând, partenerul italian este un centru recunoscut pe plan mondial şi unul dintre cele mai bune centre de restaurare din Italia. Ei ne vor ajuta să identificăm resurse, în afara Republicii Moldova. Deci, exista deja discuţii concrete în acest sens. În Catedrala din Prato în Toscana

Catedrala din Prato în Toscana

afară de aceasta, în cadrul proiectului, s-a implicat aşa, de la bun început, administraţia provinciei Prato din Italia, care şi-a luat angajamentul să vină şi cu un suport financiar corespunzător. Dar noi trebuie să înţelegem că şi partea moldovenească, deci noi, Guvernul Republicii Moldova, vom trebui să venim şi noi cu un anumit program de susţinere financiară a acestui proiect.”

Europa Liberă: Vicepreşedinta de la Prato a lansat subtil sugestia că, întâi de toate, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să creadă, să contribuie cumva, cu cât pot, la derularea acestui proiect.

Gheorghe Postică: „Da, este o afirmaţie foarte corectă, fiindcă resurse financiare internaţionale poţi obţine, numai atunci când vii nu, pur şi simplu cu o idee, dar şi cu o contribuţie. Fără îndoială, deci vom obţine suport de la partenerii noştri străini, dar trebuie deci, în primul rând, deci noi să arătăm că înţelegem, conştientizăm şi dorim să realizăm acest proiect, inclusiv printr-o contribuţie financiară anumită, să spunem.”

Europa Liberă: Când nişte obiecte materiale devin patrimoniu? În societate la noi se dezbate foarte virulent chiar subiectul unor monumente de arhitectură sau monumente din patrimoniul sculptural din perioada sovietică: sunt ele sau nu patrimoniu? Dumneavoastră personal ce credeţi despre acest gen de patrimoniu care are sau nu şanse să devină reprezentativ şi trebuie protejat sau nu?

Gheorghe Postică: „Există diferite scări de apreciere a vechimii patrimoniului. Dar, în cele mai multe cazuri, se consideră ca obiecte de patrimoniu acele valori care au o vechimede mai mult de 50 de ani. Noi am trecut diferite etape istorice, inclusiv etapa comunismului totalitar, etapa sovietică care a promovat anumite valori de patrimoniu inclusiv. De cele mai multe ori valorile culturale sovietice au fost ideologizate. Ideologia totalitară a fost, de regulă, nu întotdeauna, dar, de regulă, a fost un element care s-a integrat în aceste obiecte de patrimoniu.

Dacă abordăm problema din punct de vedere istoric, este ceva obişnuit, dacă ne uităm de la antichitate încoace. În ceea ce priveşte obiectele culturale de patrimoniu create în perioada sovietică, cred că trebuie să privim lucrurile diferenţiat. Trebuie să vedem care obiecte într-adevăr prezintă valoare artistică. Şi aici trebuie să-şi spună cuvântul specialiştii. Deci, nu orişicare, dar specialiştii din domeniu care înţeleg şi care cunosc lucrul acesta.

În al doilea rând, trebuie să vedem în ce măsură aceste obiecte au fost supuse ideologizării, politizării. Şi obiectele puternic ideologizate, politizate la timpul respectiv, pot fi expuse într-un muzeu al totalitarismului, al comunismului, ca să cunoască şi generaţiile care vor urma ce a însemnat acea epocă. În anumite cazuri, există obiecte de patrimoniu din perioada totalitară, care sunt instalate în spaţiile publice centrale. Şi vizual aceste obiecte influenţează publicul, în mod diferit. În aceste cazuri credem că nu putem pune problema de a distruge, de a demola deci. În anumite cazuri deci, noi putem să ridicăm aceste monumente şi să le amplasăm într-un spaţiu adecvat, unde ele să fie protejate şi să fie puse în valoare în modul corespunzător.”

Europa Liberă: În subiectul acesta s-a ajuns la un numitor comun sau deocamdată se dezbate?

Gheorghe Postică: „Încă nu s-a ajuns la o părere comună. Deci, este necesar de a crea o comisie de stat în care să fie specialişti din diferite instituţii şi din diferite administraţii. În cadrul acestei comisii, trebuie să fie dezbateri, dezbateri publice şi să se ia o decizie, o hotărâre motivată, argumentată care să fie mai apoi acceptată de întreaga societate.”

Europa Liberă: Revin la un alt litigiu, în jurul bisericii de la Căuşeni: pe de o parte, Ministerul Culturii, care este proprietarul de drept al acestui obiectiv, pe de altă parte, Mitropolia Moldovei revendică proprietatea spirituală eventual.

Gheorghe Postică: „Cred că nu ar trebui să facem o dispută în acest sens. Există la moment o anumită tendinţă, să spunem, din partea anumitor feţe bisericeşti. Dar aş vrea să atrag atenţia la un moment Inscripția votivă de la Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni

Inscripția votivă de la Biserica Adormirea Maicii Domnului, Căușeni

foarte important: biserica de la Căuşeni, încă de la sfârşitul secolului XIX, a fost transformată în biserică-muzeu. Şi la sfârşitul secolului XIX, când a fost construită o altă biserică în Căuşeni, vechea biserică a fost conservată, restaurată de către intelectualii de aici, din Basarabia şi a fost transformată în muzeu. A fost muzeificată.

Acest locaş sfânt n-a făcut parte din lista acelor locaşuri care au fost închise forţat de către regimul totalitar comunist. A fost transformată în muzeu benevol, inclusiv cu susţinerea autorităţilor bisericeşti. Ţinând cont că această biserică reprezintă un obiect de patrimoniu deosebit şi această biserică este proprietate a Ministerului Culturii, a statului, trebuie în continuare s-o menţinem ca obiect de patrimoniu cultural-religios, s-o conservăm şi s-o restaurăm.

În această biserică nu putem aprinde lumânări, nu poate să intre multă lume, mai ales, acum, când ea se află într-o stare de degradare accentuată. Deci, trebuie să promovăm un proiect de conservare-restaurare şi, la o altă etapă, eu nu exclud că la anumite evenimente creştine importante putem să organizăm şi anumite slujbe divine în această biserică. Dar asta trebuie să fie o excepţie. La moment, dacă am salva-o, deci, am conserva-o şi restaura-o, noi vom face un lucru extraordinar pentru republică, dar şi pentru biserică, în general.”
XS
SM
MD
LG