Linkuri accesibilitate

Şefa Misiunii OSCE la Chişinău, Jennifer Brush: Acest pod are şansa să fie unul european…


Situaţia şcolilor cu predare in grafie latină din regiunea transnistreană, situaţia sistemului bancar din regiunea separatistă şi cea a înregistrării automobilelor sunt 3 subiecte ce deşi au început a fi discutate la ultima rundă de negocieri in formatul 5 plus 2, care a avut loc la Viena săptămâna trecută, nu si-au găsit o rezolvare. Valentina Ursu a stat de vorba cu şefa misiunii OSCE la Chişinău, ambasadoarea Jennifer Brush tocmai despre aceste subiecte:

Europa Liberă: Dna ambasadoare, pe cât de productive au fost negocierile purtate la Viena?

Jennifer Brush: „Sunt foarte mulţumită de rezultatele obţinute în urma discuţiilor de săptămâna trecută. În special sunt satisfăcută de faptul că am lucrat asupra unui şir de acte şi înţelegeri în domeniile cele mai importante: libera circulaţie şi învăţământul. Încă din aprilie am cerut Chişinăului şi Tiraspolului să ne prezinte care, în opinia lor, sunt cele mai stringente probleme ce urmează a fi rezolvate. Reprezentanţii ambelor părţi s-au oprit asupra liberei circulaţii şi învăţământului. Prin urmare, în doar cîteva luni am lucrat asupra conţinutului documentelor care urmează a fi semnate. E adevărat, negociatorii au ajuns la o înţelegere doar asupra a 50 % din conţinutul acestor documente, însă în opinia mea acest lucru reprezintă un succes. Desigur, asupra celorlalte 50 % se duc discuţii controversate, însă ambele părţi sunt de acord să se întâlnească o dată în săptămână pentru a negocia asupra acestor documente. Sunt sigură că vom identifica problemele care trebuiesc soluţionate, aşteptăm recomandări şi
Acest pod nu reprezintă doar un simbol al liberei circulaţii, dar este şi un punct foarte important pentru căile de transport din această parte a lumii...


sperăm că înaintea următoarei runde de negocieri, din noiembrie, vom reuşi să finalizăm aceste documente. M-aţi auzit de foarte multe ori spunând că problema redeschiderii podului de lângă Gura Bâcului este foarte important pentru succesul acestor negocieri. Acest pod nu reprezintă doar un simbol al liberei circulaţii, dar este şi un punct foarte important pentru căile de transport din această parte a lumii. Sunt convinsă că vom reuşi.”

Europa Liberă: Problema podului peste Nistru de lângă satul Gura Bâcului este abordată de mai mult timp în cadrul negocierilor în formatul 5+2. Sunt şanse ca acest pod să fie redeschis după o perioadă foarte îndelungată?

Jennifer Brush: „Libera circulaţie reprezintă un drept fizic şi teoretic. Acest pod trebuie reparat şi avem nevoie de o sumă între 40 şi 50 de mii de euro. Nu este o sumă mare, guvernul Moldovei este gata să aloce bani din bugetul său, la fel şi Uniunea Europeană. Nu la bani ne referim, ci la faptul că redeschiderea acestui pod chiar trebuie să le asigure oamenilor dreptul că vor putea circula liber pe el, spre est sau vest. Aici trebuie puse la punct unele chestiuni tehnice, cum ar fi documentele de care vor avea nevoie oamenii ca să-l traverseze, plăcuţele de înmatriculare pentru transportul din zonă, astfel încât vehiculele de pasageri să poată circula liber. De asemenea, ne referim şi la cetăţenii regiunii care deţin paşapoarte ruseşti şi ucraineşti, trebuie clar stabilit statutul pe care îl au ei, ca să nu se confrunte cu anumite impedimente cînd vor dori să treacă acest pod. Recunosc, redeschiderea acestui pod pentru mine reprezintă subiectul cheie până în noiembrie. Vorbesc în calitate de ambasadoare OSCE dar şi de cetăţean al Statelor Unite, luna noiembrie pentru noi este una foarte importantă, atunci sărbătorim Ziua Recunoştinţei, în această lună lăsăm supărările la o parte şi reprezentăm o comunitate unită. Sper să reuşim ce ne-am propus până la această sărbătoare.”

Europa Liberă: Am reţinut că reprezentanţii Tiraspolului văd reluarea circulaţiei pe acest pod într-un context mai larg şi se insistă pe aspecte cum ar fi, recunoaşterea numerelor de înmatriculare pentru transportul din zona de peste Nistru, pe care să fie prezent şi steagul Transnistriei?

Jennifer Brush: „Asupra acestui subiect negociază nu doar Chişinăul şi Tiraspolul, dar toate părţile implicate în formatul „5+2”. Se discută nu doar asupra felului cum vor arăta aceste numere de înmatriculare, ci şi asupra procedurilor de înregistrare a lor, crearea şi
Nu sunt de acord cu ideea că plăcuţele de înmatriculare reprezintă simboluri naţionale, deşi respect faptul că ambele părţi le consideră în acest fel. Pentru mine aceste plăci reprezintă o formalitate...

accesul la o bază de date în care să fie înregistrate aceste vehicule. Nu sunt de acord cu ideea că plăcuţele de înmatriculare reprezintă simboluri naţionale, deşi respect faptul că ambele părţi le consideră în acest fel. Pentru mine aceste plăci reprezintă o formalitate. Eu cred că mai oportun ar fi să se discute despre înregistrarea maşinilor într-o bază de date comună, astfel încât dacă ceva se întâmplă cu aceste vehicule, să poată fi depistaţi proprietarii. Deci rămâne să discutăm asupra celor mai complicate părţi ale problemei. Noi ascultăm ambele părţi, astfel încât apoi să le oferim cele mai bune sfaturi cum pot ajunge la un numitor comun.”

Europa Liberă: Să ne spuneţi dacă este o abordare de principiu, pentru că vicepremierul Eugen Carpov lasă să se înţeleagă că autorităţile de la Chişinău nu vor cădea de acord ca pe aceste plăcuţe de înmatriculare cu numere transnistrene să fie steagul lor. Şi asta chiar dacă ambele părţi recunosc că reluarea traficului rutier pe podul peste Nistru de lângă satul Gura Bâcului ar fi în avantajul cetăţenilor de pe ambele maluri?

Jennifer Brush: „Nu va fi important doar pentru cetăţenii de pe ambele maluri, va fi important şi pentru restul cetăţenilor. Acest pod, acest drum are şansa să fie unul european şi de neînlocuit în această parte a lumii. Din punct de vedere economic este un punct de acces foarte strategic. Pentru ca regiunea Mării Negre să-şi poată atinge potenţialul maxim economic, trebuie „ajutat” cu căi şi poduri necesare de acces”.

Europa Liberă: Nina Ştanski, negociator din parte Tiraspolului a cerut recunoaşterea Băncii Centrale din Transnsitria, insistând ca Chişinăul să elimine barierele care obstrucţionează dezvoltarea normală a sistemului bancar din regiune. Veţi discuta aceasta problemă la următoarea rundă de tratative?

Jennifer Brush: „Uniunea Europeană şi Statele Unite au discutat cu dna Ştanski asupra acestui subiect şi asupra obstacolelor care împiedică recunoaşterea internaţională a Băncii Centrale din Transnistria. Deci, nu este o chestiune politică. Va
Companiile din regiune trebuie să aibă acces la bănci legitime din Europa şi din toată lumea...

trebui să găsim o cale de a rezolva această problemă astfel încât companiile din regiune să aibă acces la bănci legitime din Europa şi din toată lumea. Nu va fi uşor pentru că rezolvarea ei nu depinde doar de Chişinău şi Tiraspol. Înţeleg impedimentele cu care se confruntă oamenii de afaceri din Transnistria. Cu tot respectul pentru dna Ştanski, pot spune doar că această problemă trebuie privită din punct de vedere tehnic şi aşa va fi.”

Europa Liberă: Aţi discutat şi probleme ce ţin de domeniul educaţiei?

Jennifer Brush: „Da, cele mai mari discuţii s-au dus asupra recunoaşterii diplomelor eliberate de universităţile din regiunea transnistreană. Ambele părţi sunt acum mulţumite de această decizie. E adevărat că negocierile asupra acestui subiect au fost dificile, însă s-a meritat. Un alt subiect de pe agenda educaţională a fost situaţia şcolilor moldoveneşti din regiune. Pot spune că astăzi deţinem mai multă informaţie despre cum
Nu cred că suntem prea departe de o rezolvare a problemei şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană...


se descurcă aceste şcoli decît am avut acum şase luni. Am dus discuţii despre ce poate fi făcut pentru ca aceste instituţii să funcţioneze oficial, transparent şi nu cred că suntem prea departe de o rezolvare.”

Europa Liberă: Care sunt argumentele părţii transnistrene că au închis două şcoli moldoveneşti din zona de securitate, cea de la Grigoriopol si cea de la Dubăsari?

Jennifer Brush: „Nu ne-am axat asupra argumentelor de ce au închis aceste două şcoli. Nu vreau să mă întorc la trecut, mai ales că acest lucru a avut loc sub o altă administraţie. Sunt sigură că ambele părţi sunt interesate ca şcolile din regiune să funcţioneze. Ştiu că nu există mare încredere între părţi asupra acestui subiect, deci este de datoria noastră să-i asigurăm şi să ne asigurăm că aceste instituţii vor funcţia la nivel internaţional, european.”

Europa Liberă: Poliţistul de sector din raionul Ştefan Vodă Alexandru Ursu se află în închisoarea de la Tiraspol şi Alexandru Bejan, elev la Liceul Blaga de acolo, este terorizat de KGB-ul transnistrean. Aţi discutat despre soarta lor?

Jennifer Brush: „Dl Carpov ne-a prezentat aceste cazuri, iar OSCE a discutat asupra lor cu partea transnistreană. Întotdeauna ţinem cont de ele. Din cîte ştiţi, dl Şevciuk chiar a redus din sentinţa dlui Ursu. De fapt, nu am iniţiat negocierile în formatul „5+2”
Dl Şevciuk chiar a redus din sentinţa dlui Ursu. De fapt, nu am iniţiat negocierile în formatul „5+2” pentru a discuta cazuri particulare...

pentru a discuta cazuri particulare. Dar pentru rezolvarea lor vrem să creăm un mecanism astfel încât acest fel de cazuri să poată fi discutate cu reprezentanţii ambelor maluri, inclusiv cu experţi în drepturile omului.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la următoarea runda de negocieri care va avea loc la Dublin la sfârşitul lui noiembrie.

Jennifer Brush: „E adevărat, o nouă rundă de negocieri va avea loc în luna noiembrie. Sper până atunci să fie soluţionate problemele în ceea ce priveşte domeniul învăţământului şi cel al liberei circulaţii.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG