Linkuri accesibilitate

Minoritățile etnice ale Moldovei: între viața reală și Festivalul Etniilor


Ludmila Burlaca: „Nu în ultimul rînd ar fi să nu plece din ţară de la noi, să muncească aici, să studieze limba acestei ţări...”


Sâmbătă, 15 septembrie, la Chişinău va avea loc Festivalul Etniilor, la care vor participa peste 60 de organizaţii etnoculturale, reprezentînd cele aproape 40 de etnii din ţară. Centrul manifestărilor este Grădina Publică „Ştefan cel Mare”, unde vor fi spectacole de cântece şi dansuri, expoziţii de arte plastice şi cărţi, lucruri de artizanat şi mâncăruri tradiţionale pregătite de comunităţile etnice din Republica Moldova. Mai multe aflăm astăzi de la reprezentanta instituţiei ce organizează Festivalul, dna Ludmila Burlaca, şef de direcţie în cadrul Biroului Relaţii Interetnice:

Ludmila Burlaca: „Anul acesta are loc ediţia a 12-a a Festivalului Etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”. Aceasta este o acţiune culturală care contribuie la facilitarea integrării civice, profesionale, culturale, a toleranţei interetnice, prin armonizarea relaţiilor între cetăţenii ţării, păstrarea culturii, datinilor, tradiţiilor şi obiceiurilor etniilor conlocuitoare din Republica Moldova.”

Europa Libera: Actualmente, cum aţi descrie Dvs situaţia minorităţilor etnice din Republica Moldova?

Ludmila Burlaca:
„Atunci cînd vorbim despre cele mai stringente necesităţi ale minorităţilor etnice din Republica Moldova, acestea ar fi crearea unor politici de stat coerente La Festivalul Etniilor din 2011

La Festivalul Etniilor din 2011

şi multidimensionale, poate că este foarte stringent să le acordăm mai multă atenţie la capitolul studierea limbii de stat, promovarea culturii, tradiţiilor, datinilor, susţinerea tinerilor atunci cînd merg să studieze în instituţiile de învăţământ, angajarea lor în câmpul de muncă, participarea în viaţa social-politică, etc.”

Europa Libera: Aţi menţionat Dvs „studierea limbii de stat”. Pe de altă parte, cît de interesate sunt minorităţile etnice să studieze limba de stat? O bună parte dintre ei îi poţi auzi vorbind mai mult rusa?

Ludmila Burlaca:
„Da, vorbesc rusa, mulţi o vorbesc, însă o bună parte caută posibilitatea de a studia limba. Nu o dată s-au adresat la Biroul de Relaţii Interetnice cu solicitarea de a fi organizate cursuri de studiere a limbii de stat.”

Europa Libera: Putem spune că mediul în care locuiesc minorităţile încurajează să înveţe limba română?

Ludmila Burlaca:
„În realitate mai e de lucrat şi avem nevoie de susţinerea Guvernului, fiindcă atunci cînd este vorba de însuşirea limbii, de instruire, ne dăm bine seama că sunt necesare finanţe, bani. Totul costă. Avem nevoie de o strategie, avem nevoie de o susţinere, de o conlucrare.

Iniţiem acum o discuţie cu Ministerul Culturii ca să organizeze în teritoriu, de comun acord cu noi, excursii pe la locuirile noastre frumoase, participarea la spectacole, vizitarea expoziţiilor, completarea fondurilor bibiliotecilor publice cu literatură în limba de stat pentru localităţile populate de către alolingvi, fiindcă acolo nu prea sunt condiţii. Dar atunci cînd trăieşti într-un stat este foarte important să cunoşti limba statului. Ţine de cultura noastră generală şi de politica statului. Încercăm să convingem, să argumentăm că la moment a venit timpul cînd trebuie să cunoaştem limba de stat.

Referitor la legislaţia noastră – ar trebui făcute nişte modificări care ar susţine această idee şi nu aş vrea să zic altfel, ar obliga multă lume, îndeosebi cea care comunică permanent cu cetăţenii, care lucrează în organele de stat, conducătorii diferitor instituţii, să cunoască limba de stat. E părerea mea pur personală.”

Europa Libera: O parte dintre liderii de opinie din cadrul comunităţilor etnice susţin că nu prea ar fi reprezenaţi în organele puterii de stat, printre consilieri, deputati sau primari. Au de suferit minoritatile etnice in urma unei astfel de situatii? Cum se pot schimba lucrurile?

Ludmila Burlaca:
„Eu, spre exemplu, de cînd activez la Biroul Relaţii Interetnice nu am văzut într-atât de mult să se plângă. Am văzut tineri, lideri ai organizaţiilor etno-culturale ruse, rome, beloruse, care tind, care vor ceva să obţină. I-am văzut implicaţi în politică, sunt foarte activi şi nu aş vrea să dau nume, dar sunt etnici care reprezintă şi puterea de stat. Eu consider că totul depinde de nivelul de cunoştinţe, de experienţă, de relaţia cu societatea, de implicarea fiecăruia în viaţa publică, de nivelul de comunicare cu oamenii.”

Europa Libera: De multe ori, minorităţile se plâng că partidele politice îşi amintesc de ei doar în campanile electorale, iar apoi promisiunile sunt puse pe raft şi scoase peste patru ani sau cînd e nevoie. Cum se pot schimba lucrurile?

Ludmila Burlaca:
„Exact aşa spun şi artiştii: că sunt folosiţi cînd sunt alegeri, etc. Eu consider că ei se implică, au atitudine faţă de ceea ce se întâmplă în jur, au poziţie şi asta este foarte important.”

Europa Libera: Pe de altă parte cum se pot proteja de situaţii în care declaraţiile politicienilor ar urmări doar voturile oamenilor?

Ludmila Burlaca:
„Oamenii trebuie să fie informaţi.
Nu în ultimul rînd ar fi să nu plece din ţară de la noi, să trăiască în această ţară, să muncească aici, să studieze limba acestei ţări, să promoveze limba şi cultura ţării lor.

Ei aud şi cred ceea ce vor să audă şi să creadă. Lumea nu trebuie să stea indiferentă şi să asculte doar ce spun alţii.

Nu în ultimul rînd ar fi să nu plece din ţară de la noi, să trăiască în această ţară, să muncească aici, să studieze limba acestei ţări, să promoveze limba şi cultura ţării lor.”

Europa Libera: În Europa, situaţia cetăţenilor de etnie romă nu ar fi tocmai îmbucurătoare. Din Franţa sunt expulzaţi înapoi în România, în Bulgaria. Şi în Moldova se plâng că ar fi necăjiţi. În opinia Dvs, cîtă dreptate au?

Ludmila Burlaca:
„Populaţia de etnie romă este o populaţie care locuieşte pe această palmă de pământ de foarte mulţi ani. Ei sunt un popor foarte frumos, ca cultură zic eu, ca element de suflet, cântec şi dans, dar totuşi situaţia lor materială, instruirea lor, mă refer la instituţiile de învăţământ, la instituţiile preşcolare, la angajarea în câmpul muncii, lasă de dorit. Dar se lucrează la acest capitol împreună cu organizaţiile internaţionale, non-guvernamentale, cu ministerele, noi vream să facem multe, dar facem pas cu pas ceea ce ne reuşeşte la moment.”

Europa Libera: Dna Burlaca, experţii vorbesc despre constituirea benevolă şi cu eforturi comune a naţiunii civice moldoveneşti din cetăţeni de etnie bulgara, rusa, evrei, etc. Vi se pare realizabil acest lucru?

Ludmila Burlaca:
„Noi suntem un stat, toţi suntem cetăţenii acestuia şi toţi trebuie să avem poziţia noastră civică. Nu aş putea să zic că se formează o naţiune civică cu cetăţeni de diferite etnii, nu. Suntem cetăţenii Republicii şi formăm o societate civilă sănătoasă ca să putem promova cultura naţională şi apoi să nu uităm că suntem un stat polietnic, că e bine să promovăm şi cultura minorităţilor noastre naţionale, celor care trăiesc pe acest pământ frumos. Să fim prietenoşi, să nu discriminăm şi nu vom fi niciodată discriminaţi, deci nu fă rău altuia şi ai să primeşti exact ceea ce dai.”
XS
SM
MD
LG