Linkuri accesibilitate

În marginea rundei de negocieri de la Viena în formatul 5+2 pentru soluţionarea conflictului transnistrean.


La Viena s-a încheiat astăzi o nouă rundă de negocieri în format 5+2 în problema transnistreană. Cu ce rezultate, vom afla din relatarea trimisei noastre speciale la reuniune, Valentina Ursu, care a stat de vorbă cu vicepremierul Eugen Carpov, șeful delegației Chișinăului.

Europa Liberă: Vreau să ne spuneţi foarte clar, din moment ce Tiraspolul, în persoana doamnei Nina Ştanski, a insistat să includă pe agenda discuţiilor şi probleme ce ţin de sectorul bancar, şi problemele pe care le au agenţii economici din stâna Nistrului, de ce nu aţi fost de acord să fie incluse aceste aspecte pe ordinea zilei?

Eugen Carpov: „Compromisuri în negocieri precum le avem noi în problema reglementării conflictului transnistrean niciodată nu sunt uşoare. Dacă ne referim la subiectul bancar, atunci pot să vă spun că doamna Ştanski a propus ca acest subiect să fie inclus pe agendă doar ieri dimineaţă. Subiectul nu a fost discutat anterior şi evident că nu am putut să acceptăm o asemenea abordare. Practic a fost o prezentare făcută pentru restul participanţilor din formatul 5+2, dar probabil trebuie de spus: fără nicio participare a delegaţiei de la Chişinău la asemenea discuţii.”

Europa Liberă: Dar asemenea probleme ar putea fi incluse pe următoarea agendă?

Eugen Carpov: „Există o modalitate care permite abordarea oricăror subiecte care există între Chişinău şi Tiraspol şi modalitatea respectivă este grupurile de lucru sectoriale. Special pentru subiecte economice şi bancare există un grup de lucru pentru probleme economice şi financiare, aşa se numeşte. De la Chişinău este viceministrul economiei responsabil pentru activitatea acestui grup de lucru şi recomandarea, unica mea recomandare pentru doamna Ştanski a fost ca să adreseze o propunere pentru ca acest grup de lucru de la Chişinău să se întrunească cu partenerii de la Tiraspol şi să discute în detalii tot spectrul de probleme care există.”

Europa Liberă: Aţi vorbit despre domeniul educaţiei. S-a interpretat că chipurile, Chişinăul, în urma acestor discuţii, ar fi recunoscut diplomele din regiunea transnistreană. Aşa e sau e o percepţie greşită?

Eugen Carpov: „Este totuşi o percepţie care trebuie clarificată. Până acum diplomele de la instituţiile de învăţământ din stânga Nistrului nu au avut nicio problemă în a fi recunoscute pe malul drept al râului Nistru. Au existat probleme doar pentru ca aceste diplome să fie folosite în afara Republicii Moldova de către un număr foarte limitat de elevi sau studenţi care doresc să plece în străinătate pentru continuarea studiilor sau angajarea în câmpul muncii. Pentru ca să nu existe impedimente, a fost instituită de către Ministerul Învăţământului o procedură care se numeşte nostrificarea acestor acte de studii. Persoana trebuie să se prezinte la Ministerul Educaţiei, este verificată diploma care e obţinută. Dacă e necesar, sunt susţinute examenele care nu sunt în conformitate cu planurile de învăţământ din Republica Moldova şi, în schimbul diplomei instituţiei de la Tiraspol sau din regiunea transnistreană, se elibera o diplomă recunoscută pe plan internaţional, a Republicii Moldova. Acum modificarea care este, pe care o vom examina, este ca originalul documentelor de studii să nu fie reţinut la Ministerul Învăţământului din Republica Moldova, dar să fie păstrat de către persoana care deţine acest document.

Europa Liberă: Şi ultima precizare, referitor la deschiderea podului din satul Gura Bâcului, aţi găsit compromisul, consensul?

Eugen Carpov: „Suntem practic pe aceleaşi poziţii. Noi nu vedem nicio problemă tehnică pentru ca acest pod sau mod de comunicare să fie deschis. Există toate premisele tehnice, financiare pe care putem să le suportăm noi, cei de la Chişinău pentru ca acest pod să fie redeschis. Dar în continuare avem o opoziţie din... celor de la Tiraspol care pun în legătură deschiderea acestui pod cu mai multe acţiuni care încă nu şi-au găsit o soluţionare. De exemplu, problema cu eliberarea documentelor sau permiselor de călătorie cu transport internaţional: pasageri şi mărfuri, recunoaşterea sau pretinsa recunoaştere de către autorităţile moldoveneşti a numerelor de înmatriculare pentru unităţile de transport. Evident că o asemenea abordare unilaterală nu poate fi acceptată. Acum am venit cu propuneri concrete, care să fie examinate de către toţi cei interesaţi, în special, ce ţine de elaborarea unor noi numere de înmatriculare pentru transportul din regiune. Avem asemenea propuneri şi din partea partenerilor noştri internaţionali care vin cu experienţa pe care o au. Cred că e o pistă bună pentru ca să găsim compromis.

* Următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 urmează să aibă loc între 27 şi 30 noiembrie la Dublin.
XS
SM
MD
LG