Linkuri accesibilitate

Acad. Ion Dediu: „Responsabilitatea le aparține ambelor guverne, ucrainean și moldovean.”


Râul Nistru stă sub sabia lui Damocles - stocuri uriaşe de chimicale dintr-un depozit ajuns de izbelişte în Ucraina pot acoperi râul şi transforma întreaga regiune într-un fel de infern chimic. Este avertismentul celor mai importanţi specialişti din Republica Moldova în domeniile biologic, ecologic, chimic. Ţara vecină, Ucraina, însă pare să rămână ori nepăsătoare, ori neputincioasă în acest sens. Constatări, amănunte şi eventual soluţii în acest caz de un real pericol pentru populaţia de-a lungul Nistrului în discuţia ce va urma cu Ion Dediu, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a R. Moldova.

Europa Liberă: Aşadar, un avertisment puternic la Chişinău: râul Nistru este în pericol şi, odată cu el, sunt în pericol sute de mii de persoane, cel puţin, de la localitatea ucraineană Kalush, regiunea Ivano-Frankivsk până la Marea Neagră. Cariera Dombrowski din respectiva localitate, un uriaş atavism chimic al URSS, riscă să nu mai fie un adăpost bun pentru chimicalele depozitate aici. De ce tocmai acum, dle academician primejdia devine mai înspăimântătoare şi cum se poate manifesta?

Academicianul Ion Dediu

Academicianul Ion Dediu

Ion Dediu: „Să ştiţi că nu este prima ocazie când noi ne alarmăm şi nu cred că este ceva extraordinar acum pentru că astfel de cazuri în partea de sus, în partea de aval al fluviului nostru este poluat de fapt de câteva centre industriale din Ucraina de Vest. Şi Kalush şi Stebnic au mai dat semne de alarmă. Dacă acum s-au alarmat colegii noştri fie din societatea civilă, fie din autoritatea centrală de mediu, fie puterea a patra care sunteţi voi, jurnaliştii, este bine. Dar, repet, din păcate astfel de cazuri devin, să-mi fie iertată această comparaţie, devin triviale, fiindcă des se întâmplă.”

Europa Liberă: Deci, bolile sunt cronice, să spunem aşa, cu acutizări din când în când. Aţi apreciat la un moment dat că în acest caz „atitudinea Ucrainei este indiferentă şi total iresponsabilă”. Este pentru că autorităţile de la Kiev chiar sunt nepăsătoare şi iresponsabile sau sunt neputincioase?

Ion Dediu:
„Sigur că noi nu putem învinui vecinii noştri. Dar sunt totuşi într-un fel nepăsători. Repet încă o dată că noi am mai avut astfel de cazuri. Eu, şi ca fost ministru al mediului la începutul independenţei noastre, şi ca parlamentar, preşedinte de Comisie pentru mediu, ne-am străduit să ţinem legături directe de colaborare, fie pe linie ştiinţifică, fie pe linie parlamentară, pe linie executivă, dar ni s-a spus mereu aşa, neoficial, că: „Ştiţi, nu vă supăraţi, dar pentru noi cel mai important fluviu al Ucrainei este Nipru, care are o cascadă şi un bazin de acumulare care ne dau nouă mult de furcă. Ceea ce ţine de Nistru, vom face în măsura posibilităţilor.”

Nistrul

Nistrul

Au dispărut şi cercetările pe Nistru din partea Academiei de ştiinţă, a universităţilor… Singur zonă din Ucraina care constant este îngrijorată de calitatea apei pe fluviul Nistru, mai ales în partea de jos, mai jos de barajul de la Dubăsari, este Odessa. Pentru că unica sursă de alimentare cu apă a acestui mare oraş cu peste un milion de locuitori este Nistrul. Altă sursă de alimentare cu apă Odessa nu are, de aceea anume locuitorii acestui oraş încearcă să colaboreze cu noi, încearcă să convingă autorităţile centrale de la Kiev ca să fie mai atente, mai active pentru a menţine echilibrul ecologic pe acest mare fluviu. Mare pentru noi.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă autorităţile ucrainene, poate împreună cu cele moldoveneşti pentru a diminua cel puţin riscurile unei poluări fără precedent a Nistrului?

Ion Dediu:
„Aveţi dreptate că împreună cu autorităţile de la Chişinău, care şi ele nu ştiu de ce în ultimii vreo 10 ani de zile nu prea sunt active. Nu ştiu de ce se crede că Nistrul, ca şi orice alt mare fluviu, poate să-şi păstreze calitatea de autoepurare a deşeurilor. Deci, responsabilitatea, ca să ştiţi, aparţine ambelor guverne, respectiv al Republicii Moldova şi al Ucrainei. Eu sunt sigur că dacă noi, cei de la Academie, societate civilă, Parlamentul în primul rând, care ar cere de la guvernul republicii Moldova, ar fi o situaţie poate mai puţin alarmantă.

Colaborarea transfrontalieră, bilaterală, pe ambele maluri ale Nistrului este absolut necesară şi prioritară.

Trebuie o colaborare internaţională şi nu ştiu de ce se crede că calitatea apei Nistrului depinde numai de cercetările Academiei de Ştiinţă. Academia de Ştiinţă, unele universităţi îşi fac datoria deja de vreo 60 de ani, şi eu singur mi-am făcut cercetările inclusiv pe Nistru, dar iată că colaborarea transfrontalieră, bilaterală, pe ambele maluri ale Nistrului este absolut necesară şi prioritară.”

Europa Liberă: Aşadar, Academia dă, dar nu pune şi în traistă…

Ion Dediu:
„Sigur că da. Vreau să spun că şi unele organizaţii neguvernamentale au fost şi continuă să fie prezente în această problemă. Îmi amintesc cu nostalgie chiar că liderii mişcării neguvernamentale ecologiste s-au născut pe Nistru, chiar partidul ecologist „Alianţa Verde din Moldova” s-a născut în cadrul activităţilor noastre în bazinul râului Nistru. Apropo, şi unele partide ecologiste din Ucraina s-au format în contextul colaborării noastre voluntare, când noi efectuam expediţii mixte prieteneşti pe Nistru, de la izvoarele lui până la vărsarea lui în mare.”

Europa Liberă: Dar aceste îngrijorări, în ce măsură se regăsesc în demersurile diplomatice, în dialogul diplomatic dintre cele două ţări?

Ion Dediu:
„Mulţumesc că m-aţi întrebat. Nu cred că problema ecologică din bazinul Nistrului, care apropo ocupă 60% din suprafaţa ţării noastre, este în agenda Ministerului de externe. Eu ştiu că majoritatea ministerelor de externe din diferite ţări, inclusiv europene, au în agenda lor aceste activităţi ecologiste. Chiar în cadrul întregii Europe există Partidul Ecologist al verzilor europeni şi eu cred că ar fi foarte bine ca Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al nostru să colaboreze direct şi eficient cu colegii lor de pe malul stâng al Nistrului.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să descrieţi efectele unei eventuale deversări în râu a peste două milioane de metri cubi de deşeuri chimice în râu cum aţi descrie situaţia? Sigur că nu va fi comparabilă cu căderea unui guvern, dar ca să-şi imagineze omul simplu ce se poate întâmpla în acest caz, ca să conştientizeze proporţiile dezastrului chimic şi de altă natura care s-ar putea întâmpla, ce aţi spune în acest sens?

Ion Dediu:
„Norocul nostru că în partea de sus, în partea sectorului din aval al Nistrului există o hidrocentrală, bine nu prea corect construită, dar care reţine deşeurile care vin de la Kalosh, Stebnic, şi deşeurile industriale şi menajere din alte localităţi din Ucraina. Ceea ce ţine de influenţa acestui bazin de acumulare, care se numeşte Dnestrovski, păi noi în partea de jos avem o apă de la început foarte rece care afectează procesele ecologice şi biologice, dar noi de fapt trebuie să fim conştienţi şi obiectivi că deocamdată pericolul nu este atât de alarmant, decât eu mă bucur că mass-media este prezentă, dar şi ea, mass-media, este din când prezentă, ca şi noi, ca şi guvernanţii noştri.”

Europa Liberă: Pot oamenii de ştiinţă influenţa deciziile politicienilor şi cum ar putea în acest caz particular să-i determine să fie mai atenţi la ceea ce se întâmplă sau s-ar putea întâmpla?

Noi, oamenii de ştiinţă, suntem obligaţi prin definiţie să influenţăm, să informăm corect, oportun.

Ion Dediu: „Noi, oamenii de ştiinţă, suntem obligaţi prin definiţie să influenţăm, să informăm corect, oportun, la timp şi să avem curajul de a cere, de a ruga, dacă vreţi şi de a efectua anumite presiuni asupra guvernului, asupra justiţiei şi asupra Parlamentului. Dar noi am putea ruga şi mass-media ca să fie într-un cuvânt cu noi, de a cere de la guvernanţi să-şi facă datoria.


XS
SM
MD
LG