Un fior de groaza se lasa simtit in comentariul Rodicai Ciobanu din gandul.info: ce s-ar fi intamplat daca Occidentul nu ar fi intervenit in aceasta vara politica romaneasca? Incotro ar fi dus tara guvernarea USL, al carei unic mesaj, repetat din om in om, a fost si este in continuare : „Să radem tot! Să terminăm cu băsismul!”. Conceptul de „băsism”, mai adauga comentatoarea, acoperea instituţiile şi persoanele ale căror acţiuni nu conveneau USL.
Raspunsul la aceasta intrebare ar putea fi dat observand divergentele tot mai mari dintre cei doi lideri ai Uniunii Social-Liberale, Victor Ponta si Crin Antonescu. O face Cristian Câmpeanu intr-un articol de azi din Romania libera. El constata de pilda ca ceea ce-i desparte nu sunt neaparat convingerile, educatia sau stilul politic, ci pur si simplu interesele.
Ponta trebuie să îşi salveze cumva respectabilitatea în faţa Bruxelles-ului şi a liderilor occidentali, dacă doreşte ca vocea sa-i fie ascultată în viitor. In schimb, preşedintele PNL, Crin Antonescu, care a pierdut fotoliul de la Cotroceni retrogradand la simplu parlamentar, nu mai are nici un motiv să menajeze sensibilităţile europene, deci isi radicalizeaza discursul antioccidental. Răman totusi destule lucruri care-i leaga: nici unul nici celalalt nu sunt de felul lor fani ai occidentului, amandoi cred, intocmai ca vechii comunisti, ca succesul in afara este o simpla problema de marketing, mai scrie comentatorul Romaniei libere. Articolul profeteste o indepartare progresiva a celor doi lideri, cata vreme Victor Ponta va fi obligat, in exercitiul functiei de prim ministrru, sa-si dreaga raporturile cu Europa.
Aceasta va fi insa o misiune imposibila pentru propagandistii din USL, arata Sorin Ionita in Evenimentul zilei. Ei vor trebui „să ambaleze şi să vândă frumos ȋn UE un puci parlamentar; şi să demonstreze că Victor Ponta e un om mai cinstit şi mai de ȋncredere decât procurorul sef anticoruptie Daniel Morar”.
Nici conducerea PDL nu are viata usoara, rezulta din articolul lui Ion M. Ionita din Adevarul. Liderul democrat-liberal Vasile Blaga a mostenit de la Emil Boc un un partid uzat, cu imaginea puternic deteriorată şi cu o cotă de popularitate sub limita de avarie. De voie, dar mai ales de nevoie, a acceptat sa-l ambaleze intr-o structura noua, si anume Alianta Romania Dreapta. Numai ca Blaga va trebui sa-si convinga oamenii din teritoriu sa lucreze cu sarg pentru noii veniti, si sa-i mai si inzestreze cu locuri pe listele electorale. Noua structura de coagulare a dreptei devine asadar, il citam pe Ion M. Ionita, „o coproductie, in care PDL pune la bataie totul, iar partenerii isi trec numele pe afis”.
