Linkuri accesibilitate

Fosta președintă a Letoniei crede că puterea de atracţie a Uniunii Europene s-a diminuat din cauza crizei.


Fosta președintă a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga care și-a condus țara spre aderarea în 2004 la Uniunea Europeană a declarat Europei Libere că Uniunea se află astăzi pe muchie de cuțit, iar cel mai potrivit răspuns pentru a ieși din criza economică actuală este integrarea politică mai puternică, inclusiv în domeniul politicii externe. Președintă între 1999 și 2007, Vike-Freiberga participă zilele acestea la Praga la o conferință despre starea democrației în fostul spațiu sovietic din care a ieșit și țara sa cu 20 de ani în urmă, pentru a îmbrățișa modelul atrăgător al democrației de tip european. Într-un interviu pe care ni l-a acordat Vaira Vike-Freiberga, cea care a făcut parte dintr-un select grup de reflecție despre viitorul Europei, am întrebat-o dacă Uniunea Europeană a devenit mai puțin atractivă din cauza crizei sau dacă aceasta i-a slăbit capacitatea de a îmbunătăți situația democrației în fostele țări comuniste ca Moldova, care se mai află încă în tranziție.

Vaira Vike-Freiberga: „Din păcate, cred că anume așa este. Când am făcut parte din grupul de reflecție despre viitorul Europei ca vicepreședintă a acestui grup citam la dezbaterile noastre o frază pe care jurnaliștii o folosesc deseori despre Uniunea Europeană că este un gigant economic, dar un pitic politic. Țările membre, de exemplu, au fiecare propria politică externă, Uniunea Europeană ca atare nu are greutate în politica internațională, spre deosebire de Rusia, țară cu o populație mult mai mică, sau de Statele Unite, care au o populație asemănătoare cu a Uniunii Europene sau chiar mai mică. Poziția Uniunii Europene de gigant economic este, însă, acum primejduită serios și aceasta devine o problemă.

Dar în ceea ce privește democrația, influența pe care o avea Uniunea Europeană asupra țărilor post-sovietice sau post-comuniste a rezidat în puterea ei de atracție. Ea întruchipa ceea ce se poate obține într-un regim democratic. Era un model de stabilitate și jumătate de secol de pace, un model de continuă dezvoltare și prosperitate în creștere. Beneficiile democrației erau vizibile și tangibile. Europa Occidentală era o regiune prosperă a lumii. Când țări precum Letonia erau țări aspirante, în Uniunea Europeană lucrurile mergeau foarte bine. Și astăzi Uniunea Europeană este prosperă, fiind, dacă nu mă înșel, și cel mai mare distribuitor de ajutoare străine, în ciuda problemelor ei financiare.”

Europa Liberă: Dar puterea de atracție a Uniunii Europene și capacitatea de a influența în bine democrația în fostele țări comuniste care se pregăteau de aderare au fost eficiente anume pentru că aceste țări aveau perspectiva aderării. Cât de mare e puterea Uniunii Europene asupra țărilor care nu sunt candidate credibile la aderare mai ales acum, când situația economică a Uniunii este incertă?

Vaira Vike-Freiberga: „Pentru țările care nu au șansa sau perspectiva unei Europe care continuă să se extindă pentru a le include și pe ele, puterea de atracție a Uniunii Europene cred că s-a diminuat. Ce are de oferit Europa? Poate oferi ajutoare străine, diferite proiecte de sprijin. Dar totul depinde de bunăvoința țărilor vizate.

Când există rea voință din partea puterii politice din aceste țări, când ai de a face cu regimuri semi-autoritare sau autoritare care nu doresc să introducă structuri democratice, atunci se aplică un principiu dezbătut pe larg în Europa, acela al condiționalității programelor de asistență. Europa încă oferă sume enorme de bani, zeci de miliarde, dar nu are condiții stricte despre cine trebuie să primească ajutoarele și ce fel de rezultate trebuie să obțină. Impresia mea personală este că trebuie să se aplice condiționalitatea. Dacă inunzi cu zeci de miliarde de dolari un guvern și o țară, trebuie să le ceri și rezultate. Deocamdată acest principiu nu a fost aplicat. Numai țărilor pe cale să devină membre li se arăta și zăhărelul, și nuiaua. Celorlalte – numai zăhărelul.”

Europa Liberă: Ce le-ați putea spune unor cetățeni din țări ca Moldova, care, pe fundalul crizei economice din Uniunea Europeană, ar vrea să renunțe la obiectivul integrării europene pe care l-au îmbrățișat în trecut și să se îndrepte către modelul Rusiei lui Vladimir Putin și o ipotetică Uniune Eurasiatică pe care acesta o proiectează?

Vaira Vike-Freiberga: „Le-aș putea spune că sper că pot lua o decizie în mod liber. Dar mă îndoiesc că așa este și că acești oameni despre care vorbim înțeleg adevăratele implicații ale unei asemenea reorientări. Așa cum înțeleg eu lucrurile, ar fi în mod cert un pas înapoi bazat pe un soi de nostalgie neîntemeiată și deplasată. Am auzit aceste lucruri și din partea unor oameni din Letonia.

Pe măsură ce se scurge timpul, tinerețea pe care au petrecut-o în comunismul sovietic le apare în culori tot mai atrăgătoare. Dar, dacă privim situația reală din țările care nu au adoptat democrația de tip european, vedem că mai mulți bani publici se irosesc în van, corupția este mai mare, serviciile sociale sunt mai proaste, cetățenii au mai puține garanții. În Uniunea Europeană, în ciuda crizei economice care a lovit într-adevăr foarte puternic multe țări, am reușit să păstrăm nivelul libertăților civile și securității economice. Însă cred că, pe măsură ce situația economică se agravează în multe țări, acest lucru pune în pericol și convingerile democratice.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană va ieși din această criză ca o uniune mai puternică sau nu?

Vaira Vike-Freiberga: „Ne aflăm pe muchie de cuțit din cauza crizei din zona euro. Dacă zona euro se prăbușește, acest lucru va avea un impact negativ asupra integrării Europei. Pe de altă parte, dacă euro este salvat, acest lucru nu se poate face altfel decât pe baza unei integrări mai puternice. Astăzi facem echilibristică pe muchie de cuțit și cred că următorii trei, cinci ani vor fi hotărâtori pentru viitorul Europei. Trăim vremuri de mare incertitudine.”
XS
SM
MD
LG