Linkuri accesibilitate

Banca Mondială sugerează să fie concepute măsuri fiscale pentru a face circuitul legal „mai atractiv”.


Potrivit unui raport dat publicităţii de Banca Mondială, 30 la suta din produsul intern brut al României ar proveni din ceea ce economiştii numesc „economia gri”, sau neagră… sau tenebră. Situaţia a alarmat Bucureştiul bancar. Sabina Fati relatează:

"Noii membri ai Uniunii Europene nu pot pur si simplu sa-si permita o atat de mare economie informala” avertizeaza Katarina Mathernova, experta a Bancii Mondiale. Potrivit unui raport dat publicitatii de Banca Mondiala statele n-ar trebui sa se concentreze doar asupra reprimarii actiunilor din zona neagra a economiei si sint incurajate sa conceapa masuri fiscale pentru a face circuitul legal “mai atractiv” in special prin limitarea impozitarii muncii. Specialistii Bancii Mondiale sugereaza ca pentru compensarea pierderilor datorate scaderii impozitarii muncii, s-ar putea impune un impozit progresiv asupra proprietatilor.

Datele Bancii Mondiale coroborate cu cele ale Comisiei Europene scot la iveala ca statele care au cele mai mari economii nefiscalizate se afla in Balcani si printre fostele state comuniste, iar in topul Uniunii Europene privind economia subterana este Bulgaria cu 32 la suta din Produsul Intern Brut, urmata de Romania cu 29,6 la suta. Clasamentul continua cu Estonia, Letonia, Polonia si Grecia.

Specialistii autohtoni considera insa ca zona gri a economiei semifiscalizata este mult mai intinsa si ca micii intreprinzatori care se lupta in aceasta perioada pentru supravietuire nu au decit aceasta sansa: intrarea in subteran. De altfel chitantele devin tot mai rare odata cu indepartarea de marile centre urbane, turismul, mai ales cel rural se face fara facturi, Biserica Ortodoxa Romana care detine mari afaceri in diverse domenii este scutita prin lege de impozite, si tot mai multe firme au renuntat la angajatii permanenti, folosindu-se fie de colaboratori, fie de muncitori care lucreaza la negru.

Banca Mondiala se declara ingrijorata de amploare muncii nefiscalizate intr-o serie de state din Europa de Est, care priveaza bugetele tarilor de resurse “cruciale” intr-un moment in care impactul crizei din Zona Euro este destul de puternic. In Romania masurile de reducere a economiei subterane nu au dat prea multe rezultate, iar in ultimii ani de criza situatia a fost si mai precara, mai ales din cauza somajului real, care este mai mare de circa 5 ori decit cel declarat de statistici, dat fiind ca romanii isi termina perioada in care primesc ajutor de stat, dar nu-si gasesc de lucru sau fac munci ocazionale, sezoniere, periodice, adesea nefiscalizate.

In Romania, economia gri sau neagra nu tine atit de situatia de moment a tarii, cit de o traditie cu radacini mai indepartate: in perioada comunista furatul de la stat devenise o virtute, iar inainte de razboi, chiar si marii patroni de intreprinderi gaseau modalitati de eludare a fiscului. In ultimii zece ani, cei care au adus bunele practici in Romania au fost investitorii occidentali, marile corporatii si bancile straine, dar acum multe din privatizarile sau investitiile facute in ultimii 15 ani sint puse sub lupa si socotite fie pripite, fie ineficiente pentru tara, cum este cazul societatii Petrom, care a fost cumparata de compania austriaca OMV cu tot cu resursele subsolului. Criticii acestor investitii, oficiali sau analisti, trec, totusi, prea repede cu vederea faptul simplu ca modernizarea de care a beneficiat Romania s-a datorat in foarte mare parte atit capitalului strain, cit si companiilor vestice.
XS
SM
MD
LG